2025 - Precizări utile și confuzări inutile clasice de la IGSU cu privire la aplicarea Normelor metodologice de avizare/autorizare (OMAI nr. 180/2022) și a HGR 571/2016
În clasicul stil de netransparență totală, auto-intitulații “specialiști” cu sporuri pentru orice și pensii speciale ne luminează, din nou, printr-o serie de precizări IGSU referitoare la avizare/autorizare cu privire la modul în care noi, ceilalți mai puțin speciali ar trebui să sfidăm logica și/sau matematica și să aplicăm niște prevederi neclare (emise tot de dânșii) din Normele metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă aprobate cu OMAI nr. 180/2022 (denumite în continuare Norme) și HGR nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu (denumită în continuare HGR 571).
Ca atare, să analizăm câteva dintre aceste “precizări“ de avizare/autorizare fără valoare juridică, purtătoare de lumină de la IGSU.
Precizări privind aplicarea prevederilor Normelor metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă, aprobate prin Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 180/20221, rectificat
1.1. cererile de emitere a avizelor/autorizațiilor de securitate la incendiu/protecție civilă pentru investițiile finanțate din fonduri cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență al României și cele bugetate prin mecanisme de finanțare din fonduri externe/publice, aferente obiectivelor din domeniul sănătății, învățământului, culturii sau alte destinații similare având ca scop creșterea calității vieții cetățenilor, se vor soluționa în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data depunerii documentației. Prevederile se aplică inclusiv construcțiilor aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, indiferent de forma de finanțare
Început fulminant: încă de la primul punct aflăm din precizările de avizare/autorizare IGSU (fără nicio surprindere) că investițiile finanțate de stat și gestionate de incompetenți plantați politic pe criterii de cumetrie trebuie rezolvate mai repede că până la urmă articolul 16, aliniatul (1) din Constituția României este cu rol pur decorativ.
“Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.”
articolul 16, alin. (1) – Constituția României
Uneori ai impresia că „specialiștii“ speciali uită complet de unde le vin banii de salarii și privilegii. Exact ca nota de plată pentru paranghelia bugetară din ultimii 4 ani care se sparge în capul mediului de afaceri prin taxe și impozite în loc de tăierea sinecurilor politice pentru amante și cumetri. Mai exact, mediul privat pentru care timpul nu este important din punctul de vedere al autorităților, trebuie să finanțeze clanul specialilor. Asta în condițiile în care autoritățile statului nu explică de ce sunt întârzieri în implementarea măsurilor prevăzute în PNRR care să justifice discriminării în ceea ce privește termenele și de ce nu s-au făcut reduceri de cheltuieli bugetare relevante timp de 6 luni de când se jurau că o vor face și că nu vor crește taxele. O să aflăm în curând, dar cam știm ce ne așteaptă…
1.3. În situația în care, în mod justificat, nu pot fi respectate prevederile reglementărilor tehnice de proiectare, pentru intervențiile la construcțiile existente experții tehnici atestați M.D.L.P.A. au obligația să stabilească măsuri compensatorii de conformare a construcției la cerința „securitate la incendiu”. Măsurile compensatorii propuse prin scenariile de securitate la incendiu pot constitui motiv de respingere a cererilor de emitere a avizelor și autorizațiilor în condițiile în care specialiștii din cadrul structurilor de avizare autorizare județene sau ISU B-IF constată că nu vizează îmbunătățirea criteriilor care nu pot fi respectate
Deși aparent face sens ceea ce zice IGSU, apare o întrebare legitimă: cum pot „specialiștii din cadrul structurilor de avizare autorizare județene sau ISU B-IF“ cu studii medii să evalueze măsurile compensatorii stabilite de un expert cu cel puțin 12 ani de experiență, condiție sine qua non pentru a fi eligibil să participe la examenul de atestare ca expert?
DA, ÎN DEPARTAMENTELE DE AVIZARE AUTORIZARE ALE INSPECTORATELOR PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ ACTIVEAZĂ ȘI PERSOANE AVÂND DOAR STUDII LICEALE!
Dacă respectivei persoanei de tip plutonier i se pare ceva suspect, se poate adresa unui coleg cu studii superioare pentru o opinie, iar dacă acesta susține opinia (aspect des întâlnit la ISU – menținerea unei poziții exprimate, indiferent dacă acea opinie este sau nu corectă) poate sesiza MDLPA pentru stabilirea unei comisii de experți (persoane cu același nivel de studii) în vederea analizării măsurilor stabilite de expertul a cărui măsuri compensatorii sunt puse la îndoială de o persoană cu studii inferioare.
1.5. scenariul de securitate la incendiu preliminar nu este obligatoriu să fie întocmit în formă tabelară, dar trebuie să respecte structura cadru stabilită prin normele metodologice
Precizări pentru IGSU: la anexa nr. 5 din OMAI nr. 180/2022 privind avizaarea/autorizarea NU este prezentată structura cadru a scenariului de securitate la incendiu preliminar, spre deosebire de anexa nr. 4 care descrie structura cadru a scenariului de securitate la incendiu.
De curiozitate, scenariul este preliminar sau incendiul?
Poate era mai clară o exprimare de genul „scenariul preliminar de securitate la incendiu”. Poate nu. Oricum, dacă va angaja MAI vreodată un vorbitor fluent de limba română, poate îi vor zice și scenariului de la anexa nr. 4 „scenariu final de securitate la incendiu”
1.6. în conținutul solicitărilor privind necesitatea obținerii avizului/autorizației de securitate la incendiu, solicitantul trebuie să prezinte date referitoare la numărul maxim de persoane, suprafața constrută/desfășurată a spațiului/construcției, număr de camere și locuri de cazare aferente (după caz), regim de înălțime, anul construirii sau punerii în funcțiune și alte date relevante pentru emiterea unui răspuns
VEȘTI BUNE din precizările IGSU privind avizarea/autorizarea!
Bine că nu mai trebuie atașate planuri. Făceam releveuri, analizam în teren, marcam pe planuri, printam pe plottere ca proștii, când putem rezolva toată treaba pe o coală A4 cu doar câteva informații succinte. Acuma n-o fi foarte clar dacă punerea în funcțiune o fi a construcției sau a activității care se supune sau nu autorizării, dar nimeni nu e perfect. Întrebarea asta o ținem pentru a nu renunța prea brusc la neclarități și interpretări că ne ia cu amețeală, cădem și ne lovim la autorizație. În sfârșit, deși nu credeam că o să o fac asta vreodată, pot să felicit colectivul de la IGSU pentru această inițiativă. Felicitări @IGSU!
1.8. expertiza tehnică poate înlocui documentele prevăzute la art. 6 alin. (1) numai pentru produselor (n.a. pentru a face dezacordurile corect se va citi „produsele“) la care trebuie demonstrate criteriile de performanță privind reacția și/sau rezistența la foc care se înscrie în mod obligatoriu în lista cu documente din anexa nr. 2 din normele metodologice
Un ordin IG NU poate excede prevederilor unei legi organice (Legea nr. 10/1995) și/sau a Regulamentului privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate aprobat prin HGR nr. 925/1995, etc. și, pe cale de consecință, NU poate limita competențele unui expert tehnic stabilite de lege.
expert tehnic – specialist cu activitate în construcții atestat în unul sau mai multe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, care efectuează expertiza tehnică a construcțiilor, a execuției lucrărilor de construcții și, în situațiile prevăzute de lege, efectuează expertizarea tehnică a proiectelor;
art. 2 lit. b) din Regulament
expertizarea tehnică a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor, denumită în continuare expertizare tehnică, este o activitate complexă care cuprinde, după caz, încercări, relevee, analize și evaluări, necesare determinării stării tehnice a unei construcții existente sau nefinalizate, a modului în care au fost executate lucrările de construcție sau a modului în care un proiect respectă reglementările tehnice în vederea asigurării cerințelor fundamentale aplicabile prevăzute de lege.
art. 9 alin. (1) din Regulament
1.10. Pentru avizarea privind securitatea la incendiu și protecția civilă se interzice solicitarea de documente care excedează prevederilor din normele metodologice, de impunere a unor cerințe care nu au legătură cu reglementările tehnice tehnice din domeniul securității la incendiu pentru îndeplinirea cerinței fundamentale securitate la incendiu
În sfârșit, poate scăpăm de solicitarea de către inspectorii IGSU a adreselor furnizorilor locali de apă care, în general sunt doar hârtii inutile purtătoare de costuri în multe cazuri, testul final fiind dat de acționarea hidranților în momentul autorizării cu echipamente etalonate de măsurare a debitului și presiunii la gura țevii de refulare și de alte documente/documentații neprevăzute în Norme.
Totuși, nu este clar din nota 11 de subsol a Anexei nr. 2 la ordinul Inspectorului General ce sunt normele metodologice pentru aprobarea normelor metodologice aprobate prin OMAI. Întrebările sunt cum au fost aprobate normele metodologice de aprobare a normelor metodologice și cine a aprobat primul normele metodologice, OMAI-ul sau normele metodologice de aprobare a normelor metodologice? 🤷🏻♂️
1.11. în cazul în care documentaţia de avizare/autorizare depusă este incompletă, necesită clarificări tehnice sau modificări, se impune obligația de a transmite solicitantului, o singură dată, toate condițiile și solicitările de modificare, completare sau clarificare, printr-o singură adresă de comunicare, cu motivarea temeinică tehnică și/sau juridică a clarificărilor și modificărilor ori completărilor solicitate
Iată o clarificare din care reiese faptul că înaintea “respingerii” oficiale așa cum o cunoaștem, organele de avizare/autorizare trebuie să comunice necesitatea clarificării sau modificării documentației tehnice printr-o “pre-respingere”. Având în vedere că în această precizare se face referire și la documentații lipsă, întrebarea este dacă acest document administrativ se va emite în 5 zile, așa cum este stipulat la art. 21 alin. (1) din Norme. Probabil acest aspect se va lămuri în următorii 3 ani printr-o altă anexă de clarificare a anexei 2.
Ce nu se clarifică nici la acest punct, nici la altele din Anexă, este ce se întâmplă în cazul „clarificărilor și modificărilor ori completărilor solicitate“ în mod abuziv, nedocumentate, fără „motivarea temeinică tehnică și/sau juridică“?
1.12. în situația în care, ca urmare a analizării documentației depuse, se constată că nu sunt respectate prevederile reglementările tehnice de proiectare, adresa de respingere va conține toate neconformitățile constatate, toate condițiile și solicitările de modificare, completare sau clarificare, într-o singură adresă de comunicare, cu motivarea temeinică tehnică și/sau juridică a clarificărilor și modificărilor ori completărilor solicitate. Aceasta nu se aplică proiectelor în care soluțiile tehnice ori conceptul de proiectare, au fost schimbate. Cererea de emitere a avizului de securitate la incendiu se va soluționa în termen de maximum de 5 zile de la reînregistrarea cererii, de către același același personal desemnat care a analizat documentația ori de către adjunctul șefului de inspecției
O clarificare aparent binevenită, dar care lasă (firesc, aș zice) anumite aspecte neclarificate. Ce se întâmplă în cazul destul de des întâlnit din păcate în practică, mai exact când adresa de respingere nu include motivarea temeinică tehnică și/sau juridică a clarificărilor și modificărilor ori completărilor solicitate, adică situațiile abuzive?
Ce reprezintă puterea suplimentară atribuită adjunctului șefului de inspecție care poate corecta/modifica/completa soluțiile subalternilor? Cum va fi folosită această putere suplimentară și ce efecte va produce? Justiție sau corupție? Întrebări la care ne va răspunde istoria.
Oricum, în sfârșit încep să se contureze premisele unui sistem în care nu se mai pierde timp și nu se mai aglomerează departamentele de avizare/autorizare. Vor rămâne doar premise sau vor însemna niște pași importanți spre normalitate? Din nou, doar istoria ne va edifica.
Precizări privind aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului României nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu, cu modificările și completările ulterioare
2.5. punctele de vedere privind neîncadrarea construcțiilor în prevederile hotărârii de Guvern care stabilește/stabileau categoriile de construcții pentru care trebuie/trebuia obținute avizul/autorizația de securitate la incendiu rămân valabile atât timp cât nu se modifică condițiile care au stat la baza emiterii lor, chiar dacă apar modificări ale prevederilor legislative privind obligativitatea solicitării și obținerii avizelor și/sau a autorizațiilor de securitate la incendiu
Dincolo de faptul că face sens ca puncte de vedere privind neîncadrarea construcțiilor în prevederile hotărârii de Guvern să-și păstreze valabilitatea, trebuie observat un aspect subtil al acestei exprimării. IGSU, la fel ca MDLPA nu emit decizii/dispoziții/erate care presupun asumarea responsabilității, ci doar „puncte de vedere“ consultative.
2.7. separarea categoriilor de spații similar unui compartiment de incendiu (asigurate prin elemente pereți, planșee și elemente de protecție a golurilor, similar elementelor de construcție antifoc) se aplică pentru categoria clădirilor monofuncționale sau la spațiile din construcțiile cu funcțiuni mixte (a se vedea exemplele din figurile de mai jos)
Să acceptăm provocarea de a vedea și să analizăm câteva exemple trimise de IGSU:
EXEMPLUL 1 - Precizări avizare/autorizare IGSU
Lăsând la o parte faptul că spațiile cu destinație de comerț trebuie autorizate doar dacă sunt amplasate în clădiri de locuit colective pentru a fi autorizate în cazul unei suprafețe desfășurate mai mari sau egale cu 200 mp și mai mici de 600 mp, este aberant să susții că trebuie autorizat un spațiu cu destinația de comerț protejat prin separări rezistente la foc similar unui compartiment de incendiu, având suprafața mai mică decât un alt spațiu cu aceeași destinație dar cu suprafața mai mare, situat în același compartiment de incendiu și nesaparat similar unui compartiment de incendiu față de spațiile de depozitare adiacente.
NOTĂ: am presupus că activitățile de sănătate și administrativ sunt amplasate în alt compartiment de incendiu că din desenul luminat nu reiese.
EXEMPLUL 2 - Precizări avizare/autorizare IGSU
Stimate/Stimată domnule/doamnă IGSU, pornind de la ipotezele de lucru din exemplul dvs., ce se întâmplă în cazul în care Spațiul 1 – administrativ are suprafața desfășurată egală cu 299 mp, iar Spațiul 2 – producție și/sau depozitare are suprafața desfășurată egală cu 300 mp? Clădirea are suprafața desfășurată mai mică de 1000 mp, fiecare spațiu are suprafața desfășurată mai mică de 500 mp, procentele sunt cele stabilite și totuși conform prevederilor HGR nr. 571/2016 coroborate cu cele ale art. 7.1.2. din normativul indicativ P118/1-2025, nici clădirea, nici spațiile luate individual NU se supun avizării/autorizării.
EXEMPLUL 3 - Precizări avizare/autorizare IGSU
Ce a vrut IGSU să zică? 🤷🏻♂️ Dacă aveți vreo sugestie, lăsați-o în secțiunea de comentarii de mai jos.
2.15. laboratoarele medicale sunt considerate spații pentru prestări servicii (comerț)
Oare această interpretare se referă și la laboratoarele de analize din spitale? Sper că nu. Păcat că lumina de la IGSU nu a pogorât și asupra sălilor de fitness.
2.17. în vederea încadrării construcțiilor cu funcțiunea de învățământ în prefederile Hotărârii de Guvern trebuie avute în vedere exemplele de mai jos
Să acceptăm din nou provocarea de a avea în vedere și să analizăm câteva exemple trimise de același IGSU.
EXEMPLUL 4 - Precizări avizare/autorizare IGSU
Pentru spațiul aferent învățământului timpuriu (preșcolar) dotarea cu instalație de detectare, semnalizare și alarmare incendii este obligatorie dacă aria desfășurată a acestuia este cuprinsă între 150 și 175 mp, conform art. 3.3.1. alin. (1) lit. e) din normativul indicativ P118/3-2015. Atât Legea nr. 10/1995, cât și toate adresele de neîncadrare în prevederile HGR nr. 571/2016 emise de inspectoratele pentru situații de urgență reiterează că, chiar dacă nu este obligatorie avizarea/autorizarea, aceste spații/clădiri trebuie să respecte normele de securitate la incendiu.
EXEMPLUL 5 - Precizări avizare/autorizare IGSU
Referitor la acest exemplu, trebuie precizat că dacă în toate spațiiile de învățământ se pot afla cumulat mai mult de 200 de persoane, se echipează întreaga clădire cu instalație de detectare, semnalizare si alarmare incendii conform prevederilor art. 3.3.1. lit. e) din normativul indicativ P118/3-2015.
De asemenea, pentru a solicita și obține aviz/autorizație de securitate la incendiu doar pentru spațiul cu destinația de învâțământ timpuriu și primar, acest spațiu trebuie să constituie o zonă delimitată prin elemente de construcție similar unui compartiment de incendiu pentru a se încadra în excepția prevăzută la art. 4 alin. (4) din Normele metodologice.
Așteptăm cu nerăbdare alte (ne)clarificări netransparente de la „specialiștii“ speciali de la IGSU. Până atunci, mult succes și nervi de oțel celor care-și desfășoară activitatea în domeniul securității la incendiu!
Pentru mai multe informații puteți accesa Ghidul de avizare/autorizare, iar pentru analizarea personalizată a unui obiectiv de investiții, nu ezitați să ne contactați telefonic sau prin WhatsApp la numărul 0736 692 562, accesând formularul de contact sau să ne transmiteți datele generale prin intermediul formularului de evaluare gratuită.
