Opinii

În această categorie puteți găsi opiniile specialiștilor din domeniul construcțiilor cu privire la normative tehnice, legi, ordine de ministru și hotărâri de guvern din domeniul construcțiilor și instalațiilor.

Col.Precup Irinel - inspector șef ISU BIF 2024

ISU BIF (Partea II): Halucinațiile, abuzul și aroganța – (in)competență, (i)responsabilitate sau doar prostie?

ISU BIF (Partea II) – Halucinațiile, abuzul și aroganța – (in)competență, (i)responsabilitate sau (doar) prostie? – STUDIU DE CAZ sursa: https://isubif.ro/local/audiente/ Introducere Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Dealul Spirii” București-Ilfov (ISU BIF) este cel mai mare inspectorat pentru situații de urgență din România, fiind responsabil cu emiterea avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu în Municipiul București și Județul Ilfov.  Pentru a avea o imagine cu privire la performațele acestui inspectorat trebuie făcută o analiză a rezultatelor obținute, a cunoașterii normelor tehnice de securitate la incendiu și a modului de comunicare. Condus de către un fizician și doi adjuncți împuterniciți (probabil pentru exercitarea controlului politic), ISU BIF, acest incubator de “speciali” finanțați din bani publici se încadrează în același tipar care caracterizează marea majoritate a inspectoratelor județene, respectiv incompetență, iresponsabilitate și  aroganță într-un climat general de aplicare neunitară a prevederilor legale în vigoare după bunul plac al organelor de avizare/autorizare din fiecare inspectorat județean. Astfel, analiza ISU BIF este structurată în 3 părți: Partea I (ANALIZĂ) – Autorizații de securitate la incendiu 2023 – performanță, iluzie sau misticism? Partea II (STUDIU DE CAZ) – Halucinațiile, abuzul și aroganța – (in)competență, (i)responsabilitate sau (doar) prostie? Partea III (STUDIU DE CAZ) – Sesizarea instanței de contencios, a parchetului militar și a corpului de control al MAI – există justiție? Această parte se referă la derularea procesului de avizare de securitate la incendiu la ISU BIF, raportat la prevederile legale, competență și responsabilitate.  Din păcate, aceste 3 aspecte nu se regăsesc prea mult în activitatea ISU BIF care pare ghidată mai degrabă de patronul spiritual și mai puțin de normativul P118 de siguranță la foc a construcțiilor, Normele metodologice privind avizarea și autorizare de securitate la incendiu și protecție civilă sau bunul simț, așa cum puteți descoperi în studiul de caz de mai jos. Spre deosebire de studiul de caz de la ISU Brașov, unde inspectorii nu au intrat în analiza tehnică a obiectivului de investiții propus spre autorizare, împiedicându-se în în propria incapacitate de înțelegere a responsabilității ce derivă din această analiză, acest stadiu a fost atins (din păcate) la Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spiurii“ București-Ilfov, care a reușit să elucubreze prin gura fizicianului colonel o adresă de neconformare. STUDIU DE CAZ – Clădire administrativă Context Pentru o înțelegere mai bună a stadiului procesului de avizare aferent obiectivului de investiții analizat, am făcut un rezumat al acestui proces de la debutul acestuia până la data prezentului articol, urmând ca, în funcție de evoluția situației, să prezentăm și traseul judiciar al speței în ultima parte a trilogiei ISU BIF. Pentru protejarea intimității, identitatea investitorului și a persoanei împuternicite, denumirea și locația exactă a obiectivului de investiții nu vor fi prezentate. În data de 04.03.2024 a fost depusă la ISU BIF o documentație tehnică în vederea obținerii avizului de securitate la incediu pentru o clădire civilă cu destinație administrativă cu prezentarea tuturor documentelor prevăzute la Anexa nr. 6 din Normele metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă aprobate prin OMAI nr. 180/2022 (n.a. pe scurt – Norme metodologice). click pe imagine pentru vizualizare Plângere prealabilă pentru nerespectarea termenului legal de emitere a avizului Având în vedere nerespectarea de către “specialiștii speciali” a termenului de emitere a avizului sau a adresei de comunicare a eventualelor neconformități așa cum este prevăzut la art. 25 alin. 1 din Norme, a fost înaintă spre ISU BIF în data de 29.03.2024 o plângere prealabilă în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în vederea emiterii unui răspuns. click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare Adresă de constatare neconformități emisă de ISU BIF Deși am făcut plângerea prealabilă după 4 zile de la împlinirea termenul legal în care ar fi trebuit să răspundă, nu a fost suficient și după încă o săptămână, respectiv în data de 05.04.2024, ISU BIF a emis fizic un răspuns al fizicianului la cererea de emitere a avizului de securitate la incendiu a obiectivului de investiții propus (clădire administrativă) pe care l-a transmis electronic. Plângere prealabilă împotriva adresei de constatare neconformități Dacă vă întrebați ce înseamnă notația PP din adresa de “neconformități” constatate de organ “în urma verificărilor de specialitate”, trebuie menționat că aceasta reprezintă prescurtarea de la Plângere Prealabilă în sensul prevăzut de Legea nr. 544/2004. De asemenea, notațiile cu culoare albastră reprezintă neconformități reale identificate de organele de avizare/autorizare. Până la urmă, cine nu muncește, nu greșește, dar de la o verificare temeinică și legală a documentației de avizare până la un abuz împins la limita ridicolului este un pas mic pe care ISU BIF a decis să îl facă. click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare Răspuns ISU BIF la plângerea prealabilă împotriva adresei de constatare neconformități Pe principiul consacrat deja al inspectoratelor pentru situații de urgență “ne menținem punctul de vedere că noi NU greșim niciodată” ISU BIF a emis un răspuns patetic la plângerea prealabilă. click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare Analiză Pentru a ne edifica cât mai bine cu privire la “neconformitățile” constatate de organ “în urma verificărilor de specialitate”, cele mai flagrante dintre acestea vor fi reproduse în paralel exact așa cum apar în adresa de constatare a nceonformităților, în plângerea prealabilă și în răspunsul ISU BIF la această plângere. Adresă constatare neconformități nu se regăsește avizul regiei/societății furnizoare apă din care să reiasă debitul de calcul asigurat de 15 l/s pentru hidranți exteriori Plângere prealabilă împotriva adresei ISU BIF acest aviz NU este prevăzut la pct. 2 al anexei nr. 6 din Norme, nefiind obligatorie depunerea acestuia Răspuns ISU BIF la plângerea prealabilă în conformitate cu prevederile art. 6.1, 6.30 și 12.3 din Normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor, (…) este obligatorie prezentarea avizului societății furnizoare de apă În primul rând că articolele din P118/2 invocate de ISU BIF în răspunsul la plângerea prealabilă nu stipulează nicăeri că trebuie prezentat avizul societății furnizoare de apă în cadrul documentației tehnice necesare obținerii avizului

ISU BIF (Partea II): Halucinațiile, abuzul și aroganța – (in)competență, (i)responsabilitate sau doar prostie? Read More »

ISU BIF Autorizații de securitate la incendiu 2023 - performanță sau iluzie?

ISU BIF (Partea I): Autorizații de securitate la incendiu 2023 – performanță, iluzie sau misticism?

ISU BIF (Partea I): Autorizații de securitate la incendiu 2023 – performanță, iluzie sau misticism? – ANALIZĂ sursa: Facebook Introducere Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Dealul Spirii” București-Ilfov (ISU BIF) este cel mai mare inspectorat pentru situații de urgență din România, fiind responsabil cu emiterea avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu în Municipiul București și Județul Ilfov.  Pentru a avea o imagine cu privire la performațele acestui inspectorat trebuie făcută o analiză a rezultatelor obținute, a cunoașterii normelor tehnice de securitate la incendiu și a modului de comunicare. Condus de către un fizician și doi adjuncți împuterniciți (probabil pentru exercitarea controlului politic), ISU BIF, acest incubator de “speciali” finanțați din bani publici se încadrează în același tipar care caracterizează marea majoritate a inspectoratelor județene, respectiv incompetență, iresponsabilitate și  aroganță într-un climat general de aplicare neunitară a prevederilor legale în vigoare după bunul plac al organelor de avizare/autorizare din fiecare inspectorat județean. Astfel, analiza ISU BIF este structurată în 3 părți: Partea I (ANALIZĂ) – Autorizații de securitate la incendiu 2023 – performanță, iluzie sau misticism? Partea II (STUDIU DE CAZ) – Halucinațiile, abuzul și aroganța – (in)competență, (i)responsabilitate sau (doar) prostie? Partea III (STUDIU DE CAZ) – Sesizarea instanței de contencios, a parchetului militar și a corpului de control al MAI – există justiție? Prima parte se referă la analiza rezultatelor pe linie de avizare/autorizare de securitate la incendiu obținute de ISU BIF, raportat la prevederile legale, competență și responsabilitate.  Din păcate, aceste 3 aspecte nu se regăsesc prea mult în activitatea ISU BIF care pare ghidată mai degrabă de patronul spiritual și mai puțin de normativul P118 de siguranță la foc a construcțiilor, Normele metodologice privind avizarea și autorizare de securitate la incendiu și protecție civilă sau bunul simț, așa cum se va dovedi în Partea a II-a (STUDIU DE CAZ). Autorizații de securitate la incendiu emise de ISU BIF în anul 2023 Context Un bun indicator al performanțelor serviciului de avizare/autorizare este numărul de autorizații de securitate la incendiu emise de inspectorat în anul 2023 de către un număr nespecificat de inspectori (informațiile nu sunt publice), dar având în vedere organizarea acestora în 3 birouri, se poate pleca de la premisa că sunt cel puțin 40 de persoane în acest departament. Trebuie precizat că numărul avizelor nu a putut fi analizat, având în vedere că această informație nu este publică, orice diferență influențând corespunzător performanțele organelor de avizare/autorizare. De asemenea, trebuie menționat că, având în vedere incoerența modului de realizare a listei autorizațiilor de securitate la incendiu și lipsa unui document editabil, prezenta analiză poate avea erori de ±3%. Incompetența BIF te lovește chiar din primul rând al listei cu autorizații, unde BIF consideră că studiourile Kanal D reprezintă sediul unei instituții publice. Prostie sau interes politic de promovare ilegală a unui trust media privat? Teoretic DNA ar trebui să lămurească acest aspect, dar DNA doarme și nu poate fi deranjat. Analiză Pentru a avea o imagine cât mai actualizată a performanțelor ISU BIF, în acest articol se face o analiză în funcție de destinație doar a autorizațiilor de securitate la incendiu emise de ISU BIF în anul 2023 utilizând situația dezordonată cronologic publicată pe site-ul ISU BIF. 1. Sedii ale instituțiilor publice: 1 2. Clădiri monofuncționale sau spații amenajate în clădiri cu funcțiuni mixte, având destinaţia de îngrijire a sănătății sau dispensare şi policlinici: 7 3. Clădiri monofuncționale sau spații amenajate în clădiri cu funcțiuni mixte, având destinaţia de educație timpurie şi învățământ primar, învățământ secundar, terțiar nonuniversitar, universitar sau pentru formarea profesională a adulților: 31 NOTĂ: Trebuie reținută lipsa de înțelegere a faptului că, atât casele de copii, cât și creșele nu sunt unități de învățământ, aceste obiective fiind încadrate la funcțiunea de sănătate conform normelor și normativelor în vigoare. Poate creșele pentru viitorii inspectorii ISU BIF or fi obiective de învățământ. 4. Clădiri monofuncționale sau spaţii amenajate în clădiri cu funcțiuni mixte, având destinaţia de centre rezidențiale: 0 NOTĂ: Încadrarea greșită a obiectivelor de investiții nu trebuie să ne mire prea mult, având în vedere că în opinia ISU BIF centrele de afterschool și grădinițele cu program normal sunt considerate centre rezidențiale (vezi poz. 1 și 2 și nu numai din acestă secțiune). 5. Clădiri monofuncționale sau spații amenajate în clădiri cu funcțiuni mixte, având destinaţia de cultură: 3 6. Sisteme pentru alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor în localități: 0 NOTĂ: Nu a fost autorizat nici-un sistem pentru alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor în București de când a fost inventat BIF-ul până în prezent și totuși, veți vedea cum resping documentații de aviz/autorizație și insistă în mod abuziv ca beneficiarul să prezinte o adresă de la furnizorul de apă al localității (neautorizat) cu privire la parametrii funcționali furnizați pentru stingerea incendiilor. Cel mai probabil nu au citit actul normativ care reglementează funcționarea dumnealor, respectiv Regulamentul de organizare și funcționare și a organigramei Inspectoratului General pentru Situații de Urgență aprobat prin Hotărârea nr. 1.490 din 9 septembrie 2004 (actualizată până la data de 1 septembrie 2016) care stipulează la art. 24: (1) În timpul îndeplinirii serviciului, personalul Inspectoratului General și cel al structurilor subordonate este învestit cu exercițiul autorității publice. (2) În raport cu atribuțiile specifice, personalul are următoarele drepturi și îndatoriri specifice: (…) d) să solicite de la persoanele fizice și juridice (n.a. furnizorul local de apă neautorizat APA NOVA) datele, informațiile și documentele necesare îndeplinirii atribuțiilor legale; (…) Probabil că este mai simplu să încalce legea, să respingă documentațiile și să comită abuzuri, decât să-și facă treaba. E mai simplu și nici nu trebuie să-și asume vreo răspundere că salariul merge cu tot cu prime și bonusuri, că doar nu sunt speciali degeaba. 7. Lăcașuri de cult şi spaţii de cazare aferente: 1 8. Clădiri de locuit colective: 4 9. Clădiri monofuncţionale sau spaţii amenajate în clădiri cu funcţiuni mixte, având destinaţia de gară, autogară şi aerogară: 1 10. Clădiri monofuncţionale sau spaţii amenajate în clădiri cu funcţiuni mixte, având destinaţia de comerț, sau dacă spaţiul este amenajat în clădiri de locuit colective: 147

ISU BIF (Partea I): Autorizații de securitate la incendiu 2023 – performanță, iluzie sau misticism? Read More »

grad-de-rezistenta-la-foc-gresit-p118

Este obligatorie ignifugarea elementelor din lemn pentru încadrarea unei construcții în gradul II, III sau IV de rezistență la foc?

Este obligatorie ignifugarea elementelor din lemn pentru încadrarea unei construcții în gradul II, III sau IV de rezistență la foc? Este obligatorie ignifugarea elementelor din lemn pentru încadrarea unei construcții în gradul II, III sau IV de rezistență la foc? Depinde pe cine întrebi. Dacă apelezi la normativul de siguranță la foc indicativ P118/99 sau la “specialiștii” de la ISU, răspunsul poate fi anticipat. Da, este obligatorie ignifugarea elementelor din lemn. Dar oare chiar așa este? Înainte de toate, trebuie stabilit ce este gradul de rezistență la foc al unei construcții, așa cum este acesta definit la art. 1.2.25. din normativul P118/99. ATENȚIE! Grad de rezistență la foc, nu grad de reacție la foc. Grad de rezistență la foc ­- capacitate globală a construcţiei sau a compartimentului de incendiu de a răspunde la acțiunea unui incendiu standard, indiferent de destinaţia sau funcțiunea acestuia. Încadrarea construcțiilor într-un anumit grad de rezistență la foc se face (în mod eronat) în conformitate cu prevederile tabelului 2.1.9. din acest normativ, astfel încât elementele principale ale construcției (compartimentului de incendiu) să respecte condițiile minime din acest tabel. De asemenea, art. 2.1.9. stipulează foarte clar că: Pentru ca un element al construcţiei să corespundă la un anumit grad de rezistență la foc, trebuie să îndeplinească ambele condiții minime (atât cea de combustibilitate cât şi cea de rezistență la foc) precizate în tabelul 2.1.9. Dar cât de corectă este această aserțiune? Ar fi 100% corectă dacă nu ar intra în contradicție cu prevederile altei reglementări care are are prioritate față de dispozițiile acestui normativ. Gradul de rezistență la foc al unei construcții NU depinde de destinația sau funcțiunea clădirii pentru care este definit, așa cum prevede normativul P118/2024 – Redactarea II. De asemenea, publicarea normativului revizuit ne plasează în a doua perioadă de tranziție, deci gradul de rezistență din noul normativ P118/1 TREBUIE exprimat în cifre arabe, nu romane. Art. 148 alin. (2) din Constituția României Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Reglementarea cu care intră în contradicție prevederile normativului P118/99 este SR EN 1991-1-2:2004 – Acțiuni asupra structurilor expuse la foc, reglementare tehnică care a fost adoptată de România la nivel de STANDARD ROMÂN ca și condiție de pre-aderare la Uniunea Europeană și pentru care a fost emisă inclusiv anexa națională SR EN 1991-1-2NA:2006, aceasta fiind cea care detaliază condițiile minime de încadrare a unei construcții într-un anumit grad de rezistență la foc pe teritoriul României. Teoretic. Practic, o altă prevedere legală în vigoare cu risc de neconstituționalitate, respectiv art. 6 din Legea nr. 163/2015 privind srandardizarea națională zice că: (1) Aplicarea standardelor române are caracter voluntar. (2) Aplicarea unui standard român poate deveni obligatorie, în totalitate sau în parte, pe întreg teritoriul, pe plan zonal ori pe plan local, numai printr-o reglementare, în cazul în care considerente de ordin public, de protecție a vieții, a sănătății și a securității persoanelor fizice, a mediului și a intereselor consumatorilor fac necesară o astfel de măsură. Trebuie precizat de la început pentru a nu se crea confuzii cu privire la valabilitatea normativului P188/99 faptul că, în afara modului de determinare a gradului de rezistență la foc al unei construcții, niciun Standard Național sau anexă națională a acestuia NU intră în conflict cu normativul P118/99, acest normativ fiind complementar cu stadardele. Respectând prevederile Constituției României, în spiritul aplicării principiului reglementării celei mai recente, determinarea gradului de rezistență la foc se face conform prevederilor tabelului NA.2.4.1.1 din Anexa Națională – SR EN 1991-1-2NA:2006. Mai mult, standardul precizează că: În acest document (n.a. Standard Român) nu sunt indicate cerințe suplimentare, ca de exemplu: posibilitatea instalării și mentenanța sistemelor sprinkler; condiții privind destinația clădirii sau a compartimentului; utilizarea de materiale izolante și acoperitoare aprobate, inclusiv mentenanța lor, pentru că fac obiectul specificațiilor stabilite de autoritățile competente. Mai exact, de sprinklere se ocupă P118/2-2013 (document normativ revizuit), stabilirea condițiilor privind destinația clădirii sau compartimentului de incendiu este detaliată în P118/99 (document normativ nerevizuit) și alte normative aplicabile (e.g. Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autorurisme – indicativ NP 127/2009), în timp ce chestiunile legate de materiale sunt rezolvate de autoritățile (in)competente așa cum știe toată lumea care are nevoie de produse cu agremente tehnice. Având în vedere că inclusiv definiția gradului de rezistență la foc din anexa națională SR EN 1991-1-2NA:2006 este aceeași cu cea din normativul P118/99, poate ceva mai detaliată, este evident că cele două documente normative NU sunt în contradicție decât cu privire la modul de stabilire a gradului de rezistență la foc. Normativul P118/99, inclusiv alte normative aplicabile → CE trebuie făcut Standardele Române (SR EN), inclusiv anexele naționale → CUM trebuie făcut Care este rolul ignifugării elementelor de construcții realizate din lemn? Răspunsul este oferit de art. 2.1.5. din Normele tehnice privind ignifugarea materialelor și produselor combustibile din lemn și textile utilizate în construcții — indicativ C 58­/96. întrucât prin ignifugare se întârzie aprinderea materialelor combustibile dar nu se elimină posibilitățile de ardere a materialelor protejate, pot fi luate și alte măsuri de protecție contra incendiilor. Ca atare, se poate concluziona că ignifugarea nu este condiție sine qua non, întârzierea propagării incendiului putând fi realizată și prin alte măsuri (e.g. cămășuire ignifugă a elementelor de construcție). Luând în considerare specificațiile privind termenul de valabilitate al ignifugării din agrementele tehnice a soluțiilor de ignifugare, se poate constata că protecția dată de ignifugare își pierde valabilitatea între 5 și 10 ani în funcție de modul de aplicare al soluției (5 ani pentru aplicarea prin pensulare sau pulverizare, 8 ani pentru aplicarea în bazin de imersie, respectiv 10 ani pentru aplicarea în instalații de vid-presiune). Astfel, nu vor mai fi îndeplinite condițiile care au stat la baza emiterii acestora (clasa de combustibilitate/de reacție la foc), motiv pentru care autorizațiile își vor pierde valabilitatea de drept conform prevederilor art. 30^3 alin. (2) din Legea nr. 307 coroborat cu art. 27 alin. (1) lit. a) din Norme. Avizul sau autorizația de securitate la incendiu își pierde valabilitatea dacă se constată de către agenții constatatori

Este obligatorie ignifugarea elementelor din lemn pentru încadrarea unei construcții în gradul II, III sau IV de rezistență la foc? Read More »

sistemul-calitatii-in-constructii-din romania

Sistemul (lipsei) calității în construcții din România…

Sistemul (lipsei) calității în construcții din România… Cuprins Context Lipsa de competență, dusă chiar la nivel de ignoranță, a unor funcționari publici, fie că aceștia sunt parte a compartimentelor de urbanism din cadrul primăriilor sau Consiliilor Județene sau a celor de avizare/autorizare din componența inspecțiilor de prevenire aferente inspectoratelor județene pentru situații de urgență ori inspectorate județene de stat în construcții, agenții județene de protecția mediului, etc. se regăsește în practica zilnică în discuții interminabile și inutile cu privire la aplicarea unitară a legislației în vigoare din domeniul calității în construcții, precum și rolul factorilor ce o compun. Consecințele acestui flagel generalizat la nivelul instituțiilor statului, a cărui scop este asigurarea unui climat stabil și previzibil, sunt tocmai opusul acestui deziderat, aspect binecunoscut de specialiștii în construcții, dar și de societatea civilă și membrii comunității de afaceri care au neșansa să interacționeze cu aceste instituții. Acest articol nu tratează un studiu de caz aflat pe o nișă (e.g. securitatea la incendiu, rezistența și stabilitatea, etc.) și nu vizează direct vreo instituție publică (e.g. ISU, ISC, etc.), referindu-se la disfuncționalitățile generalizate ale întregului sistem al calității în construcții din România. Articolul nu analizează factorii implicați în producția, distribuția, evaluarea tehnică și/sau agrementarea produselor pentru construcții, elaborarea și completarea normelor și normativelor tehnice, utilizare și post-utilizarea construcțiilor, limitându-se doar la factorii implicați direct în proiectarea și executarea construcțiilor și instalațiilor aferente acestora. De asemenea, acest articol nu ia în considerare așa numiții „auditori energetici pentru clădiri“, o categorie inutilă creată artificial pentru satisfacerea unor interese financiare ale unor grupuri de interese și mai puțin competența, având în vedere că legislația în vigoare a prevăzut deja experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală economie de energie și izolare termică, care, sper că toată lumea este de acord că, având în vedere condițiile minime de atestare (minim 12 ani experiență) pot fi considerați la un nivel de competență mult mai ridicat decât niște persoane care se prezintă la atestare doar pe baza unei binecuvântări dată de, în mod paradoxal, organizatorul (?!?) unui curs la kilogram (80 de ore) organizat strict din rațiuni financiare. Art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 republicată Pentru obținerea unor construcții de calitate sunt obligatorii realizarea și menținerea, pe întreaga durată de existență a construcțiilor, a următoarelor cerințe fundamentale aplicabile: a) rezistență mecanică și stabilitate; b) securitate la incendiu; c) igienă, sănătate și mediu înconjurător; d) siguranță și accesibilitate în exploatare; e) protecție împotriva zgomotului; f) economie de energie și izolare termică; g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.   Astfel, prin conlucrarea factorilor implicați, luând în considerare prevederile legale de mai sus, se poate identifica clar trasabilitatea implementării sistemului calității în fiecare etapă a realizării construcțiilor, aspect concretizat în Cartea Construcției. Acest proces se desfășoară în toate fazele sale (proiectare și execuție) printr-un mecanism simplu: Realizare → Verificare   În funcție de stadiul construcției, pot fi identificate doar 2 cazuri: Cazul I – construcție nouă Etapa 1 (proiectant → verificator de proiecte atestat) Faza 1 – Realizare proiecte În baza temei de proiectare emisă de investitor se vor realiza proiectele pe specialități și vor fi supuse controlului de calitate prin prezentarea lor la verificatori de proiecte la toate cerințele fundamentale prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 republicată.  Faza 2 – Verificare proiecte Proiectele care vor respecta toate cerințele fundamentale obligatorii se vor prezenta verificatorilor de proiecte atestați (angajați ai investitorului). Art. 2 lit. a) din Regulament verificator de proiecte – specialist cu activitate în construcții atestat în unul sau mai multe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, care efectuează verificarea proiectelor în ceea ce privește respectarea reglementărilor tehnice și cerințelor fundamentale aplicabile prevăzute de lege Din păcate, deși prevederile legale sunt mai mult decât clare cu privire la obligativitatea verificării la toate cerințele fundamentale, în România decizia cerințelor la care se va verifica un proiect nu aparține, așa cum prevede legea, proiectantului, marea majoritate a acestora fiind interesați mai mult de partea comercială și disponibilitatea achitării verificărilor de către investitor cu riscul pierderii contractului cu investitorul. Această decizie este luată arbitrar de funcționari publici de prin primării, agenții și/sau inspectorate, probabil în funcție de ce visat cu o seară înainte sau ce au mâncat la micul dejun, motiv pentru care în mileniul 3 se edifică construcții cu un nivel de calitate sub ceea ce se făcea în secolul trecut. Probabil că nu sunt singurul verificator căruia i s-au prezentat la verificare proiecte de blocuri, de exemplu, cu solicitarea de restaurant „Am dori o verificare B1 și D1 vă rog că așa ne-au solicitat de la Primărie“. Asta fără a mai vorbi de neînțelegerea evidentă a importanței calității în construcții, că până la urmă nu e grija dezovoltatorului că se împiedică locatarii sau că se aud zgomotele de împerechere din dormitorul vecinului. Dezvoltatorul și-a luat banul deja de la fraieri. „Ooo, așa mult pentru o ștampilă?“ întreabă investitorul din Maybach. „Nu, așa puțin raportat la valoarea investiției și a celor minim 8 ani de muncă, studiu și nervi ca să existe ștampila.“ îi răspund. „La București verificăm la toate cerințele de arhitectură cu banii ăștia!“ „Ia-ți cotețu’ de Maybach de aici și plimbă-l la București la ștampilatori.“ este ultimul sfat gratuit pe care-l dau deja aproape automat „sărmanilor dezvoltatori“ cu Maybach. Da, există și verificatori care nu merită să se numească verificatori, fiind doar ștampilatori la prețuri de dumping, iar în loc de Maybach se poate citi orice tip de mașină de lux, înțelegeți ideea. Etapa 2 (Responsabil tehnic cu execuția atestat → diriginte de șantier atestat) Faza 3 – Realizare lucrări În baza proiectelor verificate de verificatori de proiecte atestați se demarează execuția lucrărilor, asigurarea calității lucrărilor fiind în sarcina responsabilulilor tehnici cu execuția atestat (angajați ai antreprenorului de construcții-montaj). Art. 2 lit. c) din Regulament responsabil tehnic cu execuția – specialist cu activitate în construcții autorizat, cu atribuții privind asigurarea calității execuției lucrărilor de construcții pe care le coordonează, din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul procesului de execuție; Faza 4

Sistemul (lipsei) calității în construcții din România… Read More »

analiza-situatiei-operative-igsu-2022

Analiza situației operative (intervențiile) IGSU aferente anului 2022 – RAPORT OFICIAL

Analiza situației operative (intervențiile) IGSU aferente anului 2022 – RAPORT OFICIAL click pe imagine pentru vizualizare Având în vedere că nu a fost publicată încă analiza siutației operative a IGSU aferentă anului 2023, am parcurs analiza operativă pentru anul 2022. Analiza se referă strict la intervențiile IGSU și nu tratează partea birocratică, respectiv partea de control, prevenție și eliberare avize și autorizații de securitate la incendiu, referitor la performanțele acestei ceastă divizii rezultatele fiind oarecum clare. Chiar din prima pagină a analizei se poate observa o creștere a numărului toturor tipurilor de intervenții, cele mai multe dintre acestea (75%) fiind efectuate de echipajele SMURD. Prezentul articol se va referi doar la situația incendiilor, mai exact asupra incendiilor de clădiri, deși marea majoritate a incendiilor (23772) au fost incendii de vegetație cu o creștere alarmantă de  84.49%. click pe imagine pentru vizualizare Un prim aspect care reiese din analiza intervențiilor la incendii este faptul că cele mai multe incendii la clădirii sunt cele având destinația de locuințe, deși creșterea procentuală a numărului acestora este cea mai mică (1.34%). De asemenea, se poate observa o creștere redusă a incendiilor din industrie (2.71%) și o creștere de aproape 10 procente a incendiilor din clădirile  cu destinația de comerț și alimentație publică. Creșteri mult mai smenificative sunt constatate pentru tipuri de destinații experimate destul de evaziv, respectiv “anexe” (23.51%) și clădiri cu destinația de “alte activități/domenii” (23.48%). Așa cum era oarecum de așteptat, principala cauză a incendiilor la clădiri este “suspectul de serviciu”, respectiv defecțiunile și/sau suprasarcina la instalațiile electrică, motiv pentru care au fost clarificate/completate/actualizate/introduse noi sisteme de protecție (DDR și AFDD) prin modificările operate în anul 2023 la Normativul pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor – indicativ I 7/2011. click pe imagine pentru vizualizare Din păcate, s-a constat o creștere procentuală de 42.85% a copiilor decedați în incendii, deși în cifre absolute această creștere este de 3 copii, o cifră de 14 ori mai mică decât creșterea în termeni reali a numărului deceselor în cazul persoanelor adulte. click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare Făcând referire doar la incendiile la locuințe, creșterea anuală este una redusă de doar 1%, exprimată în cifre absolute de un număr de 94 de cazuri, cu o creștere mai mare a incendiilor din mediul rural (8%), mediu care deține și o pondere majoritară în numărul total de incendii de locuințe. click pe imagine pentru vizualizare Din analiza distribuției împrejurărilor incendiilor produse la locuințe reiese că principalul motiv al declanșării incendiilor la aceste construcții este neîntreținerea corespunzătoare a coșurilor de fum, oarecum normal având în vedere principala modalitate de încălzire a locuințelor și producerea apei calde menajere din mediul rural este utilizarea unor instalații care funcționează preponderent cu combustibil solid. click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare Din punct de vedere al locului de inițiere a incendiilor, se constată că majoritatea incendiilor la clădirile de locuințe debutează la nivelul podului, mansardei și/sau acoperișului cu un procent aproape dublu în mediul rural față de mediul urban. Al doilea motiv cu privire la locația debutului incediilor este, în mod firesc, bucătăria care, așa cum se observă din analiză, are o pondere mult mai mare în mediul urban față de cel rural. ATENȚIE: Cel mai probabil mediul rural considerat în analiza IGSU include UAT-urile independente (sate, comune) amplasate în zonele metropolitane a marilor orașe care sunt incluse de facto în suburbiile mediului urban, fiind puțin probabilă construcția de locuințe colective (blocuri) pe scară largă în satele și comunele izolate. Având în vedere cele de mai sus, rămâne o întrebare la care poate răspunde doar legiuitorul. Dacă majoritatea incendiilor incidente la construcții sunt identificate în special la clădirile de locuit, de ce sunt exceptate acestea de la obligativitatea implementării majorității măsurilor cu rol în protecția împotriva incendiilor? Pentru mai multe informații puteți accesa Ghidul de avizare/autorizare, iar pentru analizarea personalizată a unui obiectiv de investiții, nu ezitați să ne contactați telefonic sau prin WhatsApp la numărul 0736 692 562, accesând formularul de contact sau să ne transmiteți datele generale prin intermediul formularului de evaluare gratuită. Linkedin Facebook Youtube

Analiza situației operative (intervențiile) IGSU aferente anului 2022 – RAPORT OFICIAL Read More »

Criterii pentru închidere ISU 2024

SURSE: Hotărâre privind stabilirea criteriilor pentru oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor determinate de încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu în ceea ce priveşte periclitarea vieţii ocupanţilor şi forţelor de intervenţie, neasigurarea stabilităţii elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului şi fumului în interiorul edificiului şi la vecinătăţi – PROIECT

SURSE: Hotărâre privind stabilirea criteriilor pentru oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor determinate de încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu în ceea ce priveşte periclitarea vieţii ocupanţilor şi forţelor de intervenţie, neasigurarea stabilităţii elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului şi fumului în interiorul edificiului şi la vecinătăţi – PROIECT CUPRINS Acum o săptămână mă întrebam ce au mai făcut veșnicii noștri politicieni și “specialii” de la IGSU cu privire la prevenirea unor tragedii ca cea de la Crevedia. Având un singur indiciu am considerat că nimic, dar se pare că în culise se pregătește ceva. Din păcate, așa cum ne-au obișnuit deja, totul se face în spatele ușilor închise fără consultarea specialiștilor din domeniu, în consacratul stil “noaptea ca hoții”, motiv pentru care a ieșit un proiect de act normativ incomprehensiv și nedocumentat care nu rezolvă problema securității la incendiu. Notă de fundamentare HGR Această propunere nu vine în urma unei inițiative proactive care să cuprindă o analiză amplă a situației de fapt reale cu toți factorii implicați, aspect ce reiese și din nota de fundamentare, ci doar ca o reacție la evenimentele tragice de la Colectiv, Crevedia și Ferma Dacilor. Oricum nu ne putem aștepta la altceva din partea unui ministru de interne incompetent, reșapat dintr-un ministru al justiției incompetent, respectiv dl. Predoiu Cătălin Marian.  Acesta este probabil și motivul principal pentru care acest act nu ia în considerare condițiile pentru închiderea spitalelor, școlilor, grădinițelor, creșelor, caselor de copii, clădirilor de birouri și bisericilor care nu respectă criteriile de securitate la incendiu, în așteptarea unor incendii cu victime și în aceste domenii, deși spitale au ars și probabil o să mai ardă în România. Este puțin probabil să fie vorba doar de incompetența și iresponsabilitatea generalizată a legiuitorului, în cazul de față Guvernul României, condus la momentul redactării articolului de un personaj nedemn de încredere (n.a. Ciolacu Marcel Ion) datorită istoricului său de minciuni în formă continuată, mai ales că în în nota de fundamentare se stipulează, referindu-se la clădirile pentru servicii sociale destinate supravegherii, îngrijirii ori cazării/adăpostirii bătrânilor, persoanelor cu dizabilități sau lipsite de adăpost, că: Domeniul aferent asigurării serviciilor sociale constituie o prioritate în asigurarea condițiilor de siguranță, având în vedere categoriile de persoane cazate/ îngrijite, care în cele mai multe din cazuri nu au capacitatea fizică de a se autoevacua. Astfel, situațiile de pericol care pot decurge din neasigurarea unor cerințe minime impuse de reglementările tehnice specifice, cât și de actele subsecvente privind apărarea împotriva incendiilor în care funcționează servicii sociale aprobate prin Ordinul nr. 179/2089/2023, pot conduce la pierderea unui număr mare de vieți omenești, impunându-se astfel necesitatea aplicării măsurii de oprire a funcționării în cazul încălcării grave a cerinței securitate la incendiu la aceste categorii de construcții. Probabil că, pe lângă poziția reactivă la tragedii, născută din lipsa unei viziuni de ansamblu și a capacității de înțelegere că cel mai probabil în creșe, grădinițe sau spitale se află categoriile de persoane cazate/ îngrijite, care în cele mai multe din cazuri nu au capacitatea fizică de a se autoevacua, este vorba și despre faptul că marea majoritate a obiectivelor omise din proiectul de hotărâre de Guvren aparțin statului român a cărui politică economică, fiscală și socială falimentară nu poate asigura fondurile necesare, banii respectivi fiind destinați “specialilor”, pomenilor electorale și clientelei politice. Totuși, majoritatea motivelor invocate în nota de fundamentare indică vina contribuabilului. Înainte de analiza propriu-zisă a proiectului de act normativ, trebuie să reținem numărul obiectivelor de investiții închise de la promulgarea HGR nr. 915/2015 până la sfârșitul anului 2023. Aplicarea prevederilor acestei hotărâri, în perioada 2015-2023, a condus la închiderea a unui număr de 204 obiective, respectiv IGSU a reușit să închidă o medie de 34 de obiective/an sau 2.83 obiective/lună. Mai exact fiecare dintre cele 40 de inspectorate județene și ISU BIf au închis o medie de 0.85 obiective/an, respectiv 0.069 obiective/lună, “performanță” obișnuită la ISU. Un alt aspect al notei de fundamentare care trebuie menționat este că legiuitorul nu reușește să identifice nici impactul macroeconomic al actului normativ propus asupra mediului de afaceri sau asupra întreprinderilor mici și mijlocii, nici impactul social, considerând că “Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect”, motiv pentru care legiutorul nu consideră necesar nici “procesul de consultare cu organizații neguvernamentale, institute de cercetare și alte organisme implicate”. Cum l-ați văzut voi în consultare publică, așa l-am văzut și eu. Mai așteptăm… Proiect Hotărâre de Guvern Mai exact, proiectul de modificare (n.a. de fapt abrogare) a hotărârii privind stabilirea criteriilor pentru oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor determinate de încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu în ceea ce priveşte periclitarea vieţii ocupanţilor şi forţelor de intervenţie, neasigurarea stabilităţii elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului şi fumului în interiorul edificiului şi la vecinătăţi. Definirea termenilor și expresiilor utilizați/utilizate Primul articol al propunerii de act normativ se referă la definirea, detalierea și/sau completarea termenilor utilizați. În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) desfiinţare – demolare, dezafectare sau dezmembrare totală, precum şi orice alte lucrări asemenea, a unor elemente de construcţie sau, după caz, a instalaţiilor aferente acestora; b) lucrări de modificare – lucrări definite în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; c) clădire ori spaţiu amenajat în clădire cu destinaţia de comerţ – centre comerciale, magazine, piețe închise, spații comerciale din stațiile metrou, centre sau spații de agrement; d) clădire ori spaţiu amenajat în clădire cu destinaţia de cultură – teatre, cinematografe, săli polivalente, săli de spectacole, cămine culturale, centre și complexe culturale, destinate sau deschise participării publicului; e) clădire ori spaţiu amenajat în clădire cu destinaţia de primire turistică – hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, minihoteluri, vile turistice, cabane turistice, bungalow-uri, construcții de apartamente de închiriat sau camere de închiriat, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice și alte unități cu funcțiuni de cazare turistică, inclusiv spațiile pentru alimentație publică din cadrul acestora; f) nivel de stabilitate la incendiu/grad de rezistenţă

SURSE: Hotărâre privind stabilirea criteriilor pentru oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor determinate de încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu în ceea ce priveşte periclitarea vieţii ocupanţilor şi forţelor de intervenţie, neasigurarea stabilităţii elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului şi fumului în interiorul edificiului şi la vecinătăţi – PROIECT Read More »

De ce a devenit ISU Brașov irelevant în procesul de autorizare de securitate la incendiu

De ce a devenit ISU Brașov irelevant în procesul de autorizare de securitate la incendiu – STUDIU DE CAZ

De ce a devenit ISU Brașov irelevant în procesul de autorizare de securitate la incendiu – STUDIU DE CAZ sursa: https://www.isujbv.ro/heraldica/ De-a lungul timpului, inspectorii din cadul departamentului de avizare/autorizare al Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Țara Bârsei” al Județului Brașov, pe scurt ISU Brașov, și-au creat o reputație de profesioniști. Dar chiar sunt? Acest articol face o analiză a indicatorilor care definesc performanța în cadrul unui studiu de caz, respectiv un obiectiv de investiții propus spre autorizare aflat în raza de competență a ISU Brașov. Să începem cu o scurtă istorie a departamentului de avizare /autorizare de la ISU Brașov pentru a identifica realizările și oamenii care au stat la baza acestei reputații. Prima persoană care a condus departamentul de avizare/autorizare a ISU Brașov este col. (rez.) Zară Alexandru Sorin, actualmente expert tehnic și verificator de proiecte activ la cerința “securitate la incendiu pentru construcții și instalații” care s-a remarcat prin creșterea exigențelor tehnice ale proiectelor prezentate spre autorizare, dar și pentru blocarea excesivă a documentațiilor de avizare/autorizare depuse prin neasumarea responsabilității și emiterea de respingeri ambigue. Din păcate, această fugă de responsabilitate s-a perpetuat de-a lungul timpului, fiind în prezent un factor definitoriu al ISU Brașov, iar dl. Zară a ajuns să guste din propria rețetă din poziția “clientului”. De asemenea, dl. Zară, fiind apreciat de conducerea IGSU, a fost numit timp de 6 luni într-o funcție de conducere la ISU BIF după tragedia de la Colectiv. Următoarea persoană, de asemenea foarte apreciată de conducerea IGSU, care a preluat departamentul de avizare/autorizare al ISU Brașov este lct. col. Negru Viorel Bogdan, actualmente expert tehnic și verificator de proiecte nepracticant la cerința “securitate la incendiu pentru construcții și instalații” (n.a. dl. Negru nu este expert Ci). Dl. Negru s-a remarcat prin perpetuarea unei politici rigide de respingere a documentațiilor pentru motive minore și/sau abuzive, precum și prin ignorarea cu bună știință a prevederilor legale și a ordinelor inspectorului șef al IGSU (studiu de caz aici). În ciuda acestei situații, dl. Negru a fost împuternicit într-un post de conducere la ISU Prahova (șef inspecție) după tragedia de la Ferma Dacilor, acesta exercitând această poziție la momentul redactării acestui articol, motiv pentru care a mai apărut o persoană pe lanțul șefilor de la avizare/autorizare ISU Brașov. Această persoană, mai exact mr. Rîmniceanu Răzvan Adrian, verificator de proiecte nepracticant la cerința “securitate la incendiu pentru construcții” din noiembrie anul trecut, se remarcă prin atingerea apogeului incompetenței, iresponsabilității și aroganței. Argumentele care stau la baza acestei aserțiuni vor fi prezentate mai jos. Înainte însă de analiza studiului de caz, trebuie să analizăm și performanțele celor 5 persoane care au activat anul trecut în cadrul departamentului de avizare/autorizare ISU Brașov, la care se adaugă și șeful acestui departament. Pentru a avea o imagine actualizată cât mai clară asupra acestor performanțe, am ales un indicator public relevant, respectiv numărul de autorizații de securitate la incendiu emise de ISU Brașov în anul 2023. Pe întregul parcurs al anului 2023, ISU Brașov a emis un număr total de 72 de autorizații de securitate la incendiu, din care 7 sunt acordate pentru amenajări temporare (e.g. festivalul berii sau târgul de Crăciun). Dacă luăm în considerare doar autorizațiile pe termen lung, cele 65 de autorizații de securitate la incendiu emise în anul 2023 de ISU Brașov reprezintă o medie de 13 autorizații emise anul trecut de fiecare din cei 5 inspectori activi în cadrul departamentului de avizare/autorizare, fără a lua în considerare și șeful departamentului, respectiv o medie de 1,08 autorizații/inspector/lună pe parcursul anului 2023. Pentru o imagine mai exactă trebuie luate în considerare și costurile salariale pentru atingerea unei asemenea performanțe. Considerând un venit mediu net de 1000 de euro a ofițerilor I și II, la care se adugă taxele legale, putem considera un venit brut pentru un inspector de 1500 de euro pe lună, respectiv de 2000 de euro pentru șeful departamentului. Astfel, costurile pentru emiterea a 65 de autorizații de securitate la incendiu pe termen lung în anul 2023 pot fi estimate la 9500 de euro/lună, respectiv la 114000 de euro pentru întregul an 2023. STUDIU DE CAZ ISU Brașov – Clădire civilă cu săli aglomerate Context Pentru o înțelegere mai bună a stadiului procesului de autorizare aferent obiectivului de investiții analizat, am rezumat acest proces de la debutul acestuia până la data prezentului articol. Pentru protejarea intimității, identitatea investitorului și a persoanei împuternicite, denumirea și locația exactă a obiectivului de investiții nu vor fi prezentate. În data de 21 noiembrie 2023 a fost depusă o documentație tehnică în vederea obținerii autorizației de securitate la incediu pentru o clădire civilă cu săli aglomerate. Trebuie precizat că, dintr-o eroare materială, nu au fost depuse procesele verbale de execuție a lucrărilor de construcții și instalații, aspect adus la cunoștință de către ISU Brașov printr-o comunicare emisă în baza art. 21 alin. (1) din Normele metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă aprobate prin OMAI nr. 180/2022 (n.a. pe scurt, Norme). Lipsa acestor documente a fost semnalată de ISU Brașov printr-o comunicare din data de 28.11.2023, dată la care dl. Negru a fost la conducerea departamentului de avizare/autorizare. Trebuie precizat faptul că adresa de comunicare a lipsei documentelor trimisă de dl. Negru nu nominalizează în mod expres ce procese verbale sunt necesare, fiind un simplu copy/paste al art. lit. e)din Anexa nr. 12 la Norme). click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare În data de 18.12. 2023 au fost depuse documentele exact așa cum au fost solicitate de ISU Brașov prin comunicarea anterioară. În data de 23.01.2024, moment în care dl. Rîmniceanu a fost la conducerea departamentului de avizare/autorizare, a fost emisă o nouă comunicare de către ISU Brașov prin care investitorul era anunțat că nu s-au depus toate documentele prevăzute la anexa nr. 12 din norme și că, pe cale de consecință, trebuie reluat procesul de autorizare. Trebuie precizat faptul că adresa de comunicare a lipsei documentelor trimisă de dl. Rîmniceanu menționează procesele verbale deja depuse în data de 18 decembrie

De ce a devenit ISU Brașov irelevant în procesul de autorizare de securitate la incendiu – STUDIU DE CAZ Read More »

Cartea a II-a din Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor

UPDATE 29.03.2023 – Codul Construcțiilor adoptat de Guvern (urmează dezbaterea în Parlament)

UPDATE 29.03.2023 – Codul Construcțiilor adoptat de Guvern (urmează dezbaterea în Parlament) UPDATE! În şedinţa de miercuri 29.03.2023, Guvernul a aprobat proiectul de Lege privind Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor. Până la ora prezentei actualizări, textul adoptat al Codului nu a fost publicat pe nici-un site guvernamental, dar am reușit să identificăm pe surse o variantă a Codului Urbanismului, amenjarii teritoriului și construcțiilor. Pentru a rămâne la curent cu evoluția adoptării acestui act normativ esențial pentru domeniul construcțiilor sau instalațiilor, precum și pentru o analiză a prevederilor acestui cod, revino la acest articol sau urmărește evoluția pe pagina de Facebook sau Linkedin. Articol original (11.11.2022) A fost publicată pe pagina de internet a Secretariatului Genereal al Guvernului Legea privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, precum și expunerea de motive. Problema este că actul normativ menționat mai sus este diferit de cel pus în dezbatere publică la data de 13.04.2022, variantă pentru care au fost organizate și dezbateri online. În loc să clarifice și să implementeze sistemul calității în construcții în mod real, un grup de “specialiști în construcții” a preferat să prezinte în primăvară un proiect de Cod al construcțiilor, iar în toamnă să trimită spre Parlament o elucubrație menită să bulverseze un sistem oricum haotic. O exemplificare a acestor modificări fără o minimă dezbatere publică și/sau consultare cu asociațiile profesionale (cu excepția OAR care a participat la monstruoasa creație) se regăsește în secțiunea referitoare la verificarea de calitate a proiectelor Art. 468 Norme tranzitorii privind verificarea tehnică a proiectelor (1) Incepând cu 1 ianuarie 2024, ministerul responsabil cu amenajarea teritoriului, urbanismul și construcțiile va organiza certificarea inginerilor si arhitectilor cu drept de semnatura ca proiectanti pentru clasele de consecinta 3 si 4. (2) Începând cu 1 ianuarie 2025, proiectele pentru construcțiile pentru clasele de consecință 3 și 4 se vor elabora fie de ingineri, pe specialități și de arhitecți cu drept de semnatură obținut în condițiile legii și vor fi verificate de verificatori atestați fie de către ingineri și arhitecți cu drept de semnatura certificați pentru clase de consecință 3 si 4 , caz în care nu vor mai necesita verificarea de către verificatori de proiect atestați. (3) Începand cu 1 ianuarie 2027, proiectele pentru clasele de consecință 3 și 4 se vor elabora doar de către ingineri și arhitecți cu drept de semnătură certificați pentru aceste clase de consecință iar proiectele pentru clasele de consecință 1 și 2 se vor elabora de către ingineri și arhitecți cu drept de semnătură, fără verificare suplimentară, asigurarea respectării calității și răspunderea asociată fiind exclusiv a proiectanților și a consultanților de specialitate, după caz. (4) Verificatorii de proiecte atestați până la 1 ianuarie 2025 se echivalează automat ca experti tehnici cu drept de practica limitat pentru expertizarea proiectelor si vor putea solicita echivalarea atestării cu certificarea ca proiectanți pentru clasele de consecință 3 și 4, pe baza unei procedurii elaborate de ministerul responsabil cu amenajarea teritoriului, urbanismul și construcțiile. Serios? Verificatorii de proiecte atestați până la 1 ianuarie 2025 se echivalează automat ca experți tehnici cu drept de practică limitat pentru expertizarea proiectelor? În ce constă dreptul limitat? Cine stabilește acest drept și limitele lui? În baza căror competențe face asta? Aspectele de mai sus sunt doar o parte a modificărilor. Vă rog să citiți și voi, dar având în vedere că Guvernul României a dat avizele necesare, doar în Parlament sau în instanță se mai poate face ceva cu privire la o lege extrem de importantă  pentru domeniul construcțiilor promovată în mod înșelător și netransparent de MDLPA. Puteți descărca aici: Legea privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor Expunerea de motive UPDATE Uniunea Verificatorilor de Proiecte Având în vedere forma și lipsa de transparență în care a fost trimis Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor la SGG, Uniunea Verificatorilor de Proiecte solicită Ministerului Justiției aviz negativ pentru Legea privind aprobarea acestuia.

UPDATE 29.03.2023 – Codul Construcțiilor adoptat de Guvern (urmează dezbaterea în Parlament) Read More »

neîncadrare în HG571 spațiu de comerț cu suprafața sub 200 mp v.1

În ce condiții este obligatorie obținerea avizului/autorizației de securitate la incendiu pentru un spațiu comercial delimitat de restul construcției monofuncționale de comerț prin elemente de construcție similar unui compartiment de incediu? – STUDIU DE CAZ​

În ce condiții este obligatorie obținerea avizului/autorizației de securitate la incendiu pentru un spațiu comercial delimitat de restul construcției monofuncționale de comerț prin elemente de construcție similar unui compartiment de incediu? – STUDIU DE CAZ​ Pentru a încerca să răspundem la această întrebare, vă propunem un studiu de caz care tratează 3 spații comerciale alipite care împreună sunt delimitate de restul centrului comercial prin pereți realizați din materiale C0(CA1) – beton armat cu rezistența la foc minim 3 ore (REI 180′), având planșeu realizat din materiale C0(CA1) – beton armat cu rezistența la foc minim 2 ore (REI 120′). Regimul de înălțime este Parter (spațiile studiate, deci fără alte spații deasupra) și Parter+Etaj Parțial (restul centrului comercial). Trebuie sau nu aviz ISU sau autorizație de securitate la incendiu pentru spațiul comercial compus din cele 3 spații și delimitat prin elemente de construcție similar unui compartiment de incendiu? Pentru o analiză cât mai obiectivă, am transmis pe baza OG nr. 27/2002 în data de 13.03.2023 o solicitare către Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Țara Bârsei” a Județului Brașov în raza căruia se află clădirea monofuncțională de comerț în care sunt amplasate aceste spații, în vederea emiterii unui punct de vedere al autorităților competente cu privire la (ne)încadrarea spațiilor comerciale în prevederile HGR nr. 571/2016. În data de 23.03.2023 am primit un răspuns care nu tratează obiectul solicitării, nu respectă prevederile art. 13 din OG nr. 27/2002, iar temeiul legal indicat în răspuns este incomplet și/sau irelevant raportat la obiectul solicitării. Lăsând la o parte faptul că răspunsul nu tratează obiectul solicitării, afirmațiile din răspunsul ISU Brașov cu privire la (ne)încadrarea în prevederile HGR nr. 571/2016 făcând referire doar la „construcția respectivă“ și la „obiectivul în cauză“, fără a fi clar dacă acesta se referă la spațiul comercial pentru care a fost făcută solicitarea, la toată clădirea sau la părți din aceasta, nefiind respectat principiul clarității și faptul că nu respectă prevederile art. 13 din OG nr. 27/2002 cu privire la semnarea acesteia de către șeful compartimentului care a soluționat petiția și indicarea corectă a temeiului legal al soluției adoptate nefiind respectat principiul legalității, ne vom axa doar pe analiza de fond a studiului de caz propus spre dezbatere. Analiză Trebuie precizat că temeiul legal constând în prevederile art. 30, alin. 1, respectiv art. 30^1 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 invocat de ISU Brașov în răspuns nu este aplicabil tocmai prin prisma faptului că aceste articole se referă EXCLUSIV la construcții și/sau amenajări pentru care este obligatorie obținerea avizului/autorizației de securitate la incendiu, dispoziții care nu sunt incidente în cazul de față. Motivarea ISU Brașov cu privire la modul în care „la stabilirea obligativității solicitării și obținerii avizului de securitate la incendiu pentru construcțiile existente se ține cont de (…) data punerii în funcțiune (data realizării investiției ori în urma schimbării de destinație)“ este fundamental eronată pentru că ar impune de facto aplicarea retroactivă a unor prevederi legale abrogate. Spre exemplu, toate spațiile de alimentație publică cu suprafața mai mare de 200 m2 (indiferent dacă se află sau nu într-o clădire de locuințe colective), puse în funcțiune înainte de 30.09.2022 (data intrării în vigoare a modificărilor HGR nr. 571) și pentru care se solicită azi (ne)încadrarea în prevederile HGR nr. 571 vor trebui să obțină în mod OBLIGATORIU avizul/autorizația de securitate la incendiu în baza unor prevederi legale abrogate (pct. II lit. b din HGR nr. 571), ceea ce este abuziv și ilegal, această abordare fiind în contradicție directă cu principiul constituțional cu privire la aplicarea retroactivă a legii. Vă rog să rețineți că aplicarea retroactivă a legislației este reglementată la art. 15 din Constituția României și se referă exclusiv la faptul că “Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“, nefiind aplicabilă în cazul de față, având în vedere că prevederile invocate de ISU Brașov nu se încadrează în aceste categorii și, ca atare, această abordare reprezintă o încălcare a legii fundamentale. Vă rog să constatați că nu este respectat principiul constituționalității. Referitor la exemplul supus atenției „pentru o înțelegere mai bună a modului de încadrare a construcțiilor în HG 571/2016“, trebuie precizat că legislația în vigoare (HGR nr. 571/2016) NU prevede posibilitatea obținerii avizului/autorizației de securitate la incendiu pentru un spațiu comercial cu suprafața de 200 m2 decât EXCLUSIV pentru spații comerciale amplasate în clădiri de locuit colective având această suprafață minimă (pct. II lit. a) din HGR nr. 571/2016 – „comerț, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp, sau dacă spațiul este amenajat în clădiri de locuit colective, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 200 mp“). Trebuie reținut că spațiul studiat NU este amplasat în clădiri de locuit colective și are aria desfășurată mai mică de 200 m2. Referitor la trimiterea ISU Brașov la prevederile art. 2 lit. a) din Normele metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă aprobate cu OMAI nr. 180/2022 cu privire la faptul că documentațiile tehnice se elaborează conform art. 9 din Legea nr. 50/1991, trebuie reținut că în normele metodologice NU sunt prevăzute documentațiile tehnice necesare obținerii unei adrese de ne-încadrare în prevederile HG nr. 571/2016, motiv pentru care solicitarea de ne-încadrare a fost transmisă în baza OG nr. 27/2002. Pentru pentru o înțelegere mai bună a modului de încadrare a construcțiilor în HG 571/2016, supunem atenției reprezentanților ISU Brașov două modalități corecte (și legale) de abordare a exemplului prezentat de aceștia: Trebuie reținut faptul că protecția la foc clădirilor se face atât prin măsuri de protecție activă (instalații cu rol în asigurarea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“), cât și prin măsuri constructive de protecție pasivă (elemente de construcție cu rol în limitarea propagării incendiului). În acest sens, trebuie menționat că delimitarea spațiului studiat prin elemente de construcție similar unui compartiment de incendiu reprezintă un plus de siguranță la incendiu pentru întreaga clădire mai semnificativ (nu implică posibilitatea erorii umane și/sau defecțiunilor tehnice pentru acționarea instalațiilor) decât dotarea cu instalații cu rol în asigurarea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“ a unui spațiu

În ce condiții este obligatorie obținerea avizului/autorizației de securitate la incendiu pentru un spațiu comercial delimitat de restul construcției monofuncționale de comerț prin elemente de construcție similar unui compartiment de incediu? – STUDIU DE CAZ​ Read More »

Studiu comparativ între scenariul de securitate la incendiu preliminar (necesar pentru obținere aviz ISU) și scenariul de securitate la incendiu final (necesar pentru obținere autorizație de securitate la incendiu)

Studiu comparativ între scenariul de securitate la incendiu preliminar (necesar pentru obținere aviz ISU) și scenariul de securitate la incendiu final (necesar pentru obținere autorizație de securitate la incendiu)

Studiu comparativ între scenariul de securitate la incendiu preliminar (necesar pentru obținere aviz ISU) și scenariul de securitate la incendiu final (necesar pentru obținere autorizație de securitate la incendiu) Precizări Înainte de analiza comparativă între scenariul de securitate la incendiu preliminar și cel final, trebuie precizat că, așa cum prevăd Normele metodologice privind avizare de securitate la incendiu, scenariul de securitate la incendiu final se prezintă la IGSU în vederea obținerii autorizației de securitate la incendiu după realizarea lucrărilor noi și/sau de modificare/schimbare de destinație. Din acest motiv, dacă în timpul executării lucrărilor de construcții nu au fost respectate normele tehnice de securitate la incendiu, apare posibilitatea ca rectificarea eventualelor deficiențe să fie atât tardivă, cât și potențial costisitoare. Pentru evitarea acestor situații nedorite, ar fi indicată depunerea documentației înainte de începerea lucrărilor (similar depunerii la ISC a proiectului tehnic de rezistență). Procedura de comparare a scenariului de securitate la incendiu preliminar cu scenariul de securitate la incendiu final a implicat eliminarea prevederilor comune identice și prezentarea doar a diferențelor dintre cele două scenarii, urmărind capitolele principale ale acestora prevăzute în Anexele nr. 4 și 5 din Metodologie. Analiză comparativă scenariu preliminar vs. scenaiu final 1. Caracteristicile construcției sau amenajării nu sunt solicitate date cu privire la: numărul căilor de evacuare și, după caz, al refugiilor   principalele destinații ale încăperilor și ale spațiilor aferente construcției   2. Identificarea și stabilirea nivelurilor de risc de incendiu nu sunt solicitate date cu privire la: caracteristicile proceselor tehnologice și cantitățile de substanțe periculoase, potrivit clasificării din Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare 3. Nivelurile criteriilor de performanță privind securitatea la incendiu nu sunt solicitate date cu privire la: Stabilitatea la foc clasa de reacție la foc a elementelor care protejează golurile din aceste elemente (de construcții – n.a.)* elementele de construcție de separare a compartimentelor de incendiu și de protecție a golurilor funcționale din acestea măsuri de protecție la foc pentru instalații electrice, de alimentare cu gaze, ventilație și termice măsuri constructive pentru limitarea propagării incendiului pe fațade și pe acoperiș * Aceste informații nu sunt necesare conform prevederilor pct. 1.5. din adresa IGSU nr. 91184/20.01.20123 decât în situația în care aceste elemente influențează gradul de rezistență la foc al construcției (cum poate influența o ușă gradul de rezistență la foc al unei construcții?) Evacuarea utilizatorilor alcătuirea constructivă a căilor de evacuare, separarea față de alte funcțiuni prin elemente de separare la foc și fum, protecția golurilor din pereții ce le delimitează timpii/lungimile de evacuare prevederea de dispozitive de siguranță la uși, cum ar fi dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu, bare antipanică etc. marcarea căilor de evacuare   măsurile pentru asigurarea controlului fumului 4. Echiparea și dotarea cu instalații cu rol în asigurarea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“ nu sunt solicitate date cu privire la: Instalații de limitare și stingere a incendiilor     pentru hidranți interiori volumul construcției/compartiment de incendiu | număr de racorduri exterioare | caracteristici funcționale ale grupului de pompare pentru hidranți exteriori distanțele față de construcție | volumul compartimentului de incendiu | caracteristici funcționale ale grupului de pompare pentru sprinklere soluția tehnică de realizare a instalației | clasa de pericol de incendiu | categoria de depozitare și modul de depozitare | aria maximă acoperită de un sprinkler | densitatea de calcul | aria de declanșare simultană | numărul de racorduri exterioare pentru sprinklere deschise înălțimea golului | aria/lungimea zonei protejate | intensitate de răcire pentru apă pulverizată densitate minimă de pulverizare pentru ceață de apă intensitate de pulverizare Instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu tipul detectoarelor, declanșatoarelor manuale, dispozitivelor de alarmare și parametrii funcționali specifici instalațiilor respective   condiții privind stabilirea zonei de detectare Instalație electrică   dispozitiv de protecție cu curent diferențial rezidual (DDR) dispozitiv de detectare a defectului de arc electric (AFDD) 5. Măsuri tehnico-organizatorice privind exploatarea construcției nu sunt solicitate date cu privire la: Instrucțiuni de funcționare a instalațiilor cu rol în asigurarea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“ Reguli necesare de verificare și întreținere în exploatare a instalațiilor cu rol în asigurarea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“ Recomandări care trebuie avute în vedere la întocmirea documentelor de organizare a apărării împotriva incendiilor aferente construcției ori amenajării respective Stingătoare, alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte și mijloace de intervenție Concluzii Diferențele de formă dintre cele două scenarii referitoare la caracteristicile construcției sau amenajării nu sunt justificate, fiind recomandat ca respectivele informații să fie indicate în ambele scenarii. Lipsa informațiilor cu privire la caracteristicile proceselor tehnologice și cantitățile de substanțe periculoase, potrivit clasificării din Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare poate reprezenta, în special la construcțiile de producție/depozitare, un set de date extrem de relevant în conformarea acestora, fiind posibil să nu poată fi realizate documentațiile tehnice (piese desenate pentru instalații cu rol în protecția împotriva incendiilor) prevăzute la cap. A pct. 2. lit. g) din Anexa nr. 6. De exemplu, cum se poate realiza un proiect de detectare, alarmare și semnalizare incendii pentru un spațiu în care se produc degajări de pulberi/vapori dacă nu se cunosc caracteristicile proceselor tehnologice? Cum se poate realiza  în cazul unei turnătorii de aluminiu proiectul de limitare și stingere a incendiilor, fără să fie cunoscute procesele tehnologice în cadrul cărora contactul cu apa ar putea genera o explozie? Dacă nu sunt cunoscute procesele tehnologice, nefiind astfel cunoscute cantitățile de materiale combustibile, cum se conformează rezistența la foc a elementelor de separare? Deci aceste informații ar trebui să fie indicate în ambele scenarii. Lipsa unor date cu privire la stabilitatea la foc a construcțiilor din scenariul preliminar conduce la incapacitatea de conformare a documentelor (piese desenate pentru arhitectură) prevăzute la cap. A pct. 2. lit. e) sbpct. (ii) și (iii) din Anexa nr. 6, în condițiile art. 11 alin. (3) din Normele metodologice. Ca atare, ar trebui operată o corelare a prevederilor din anexele nr. 5 și 6 din aceste

Studiu comparativ între scenariul de securitate la incendiu preliminar (necesar pentru obținere aviz ISU) și scenariul de securitate la incendiu final (necesar pentru obținere autorizație de securitate la incendiu) Read More »