ing. Valeriu Găvan - expert tehnic | verificator de proiecte

Col.Precup Irinel - inspector șef ISU BIF 2024

ISU BIF (Partea II): Halucinațiile, abuzul și aroganța – (in)competență, (i)responsabilitate sau doar prostie?

ISU BIF (Partea II) – Halucinațiile, abuzul și aroganța – (in)competență, (i)responsabilitate sau (doar) prostie? – STUDIU DE CAZ sursa: https://isubif.ro/local/audiente/ Introducere Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Dealul Spirii” București-Ilfov (ISU BIF) este cel mai mare inspectorat pentru situații de urgență din România, fiind responsabil cu emiterea avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu în Municipiul București și Județul Ilfov.  Pentru a avea o imagine cu privire la performațele acestui inspectorat trebuie făcută o analiză a rezultatelor obținute, a cunoașterii normelor tehnice de securitate la incendiu și a modului de comunicare. Condus de către un fizician și doi adjuncți împuterniciți (probabil pentru exercitarea controlului politic), ISU BIF, acest incubator de “speciali” finanțați din bani publici se încadrează în același tipar care caracterizează marea majoritate a inspectoratelor județene, respectiv incompetență, iresponsabilitate și  aroganță într-un climat general de aplicare neunitară a prevederilor legale în vigoare după bunul plac al organelor de avizare/autorizare din fiecare inspectorat județean. Astfel, analiza ISU BIF este structurată în 3 părți: Partea I (ANALIZĂ) – Autorizații de securitate la incendiu 2023 – performanță, iluzie sau misticism? Partea II (STUDIU DE CAZ) – Halucinațiile, abuzul și aroganța – (in)competență, (i)responsabilitate sau (doar) prostie? Partea III (STUDIU DE CAZ) – Sesizarea instanței de contencios, a parchetului militar și a corpului de control al MAI – există justiție? Această parte se referă la derularea procesului de avizare de securitate la incendiu la ISU BIF, raportat la prevederile legale, competență și responsabilitate.  Din păcate, aceste 3 aspecte nu se regăsesc prea mult în activitatea ISU BIF care pare ghidată mai degrabă de patronul spiritual și mai puțin de normativul P118 de siguranță la foc a construcțiilor, Normele metodologice privind avizarea și autorizare de securitate la incendiu și protecție civilă sau bunul simț, așa cum puteți descoperi în studiul de caz de mai jos. Spre deosebire de studiul de caz de la ISU Brașov, unde inspectorii nu au intrat în analiza tehnică a obiectivului de investiții propus spre autorizare, împiedicându-se în în propria incapacitate de înțelegere a responsabilității ce derivă din această analiză, acest stadiu a fost atins (din păcate) la Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spiurii“ București-Ilfov, care a reușit să elucubreze prin gura fizicianului colonel o adresă de neconformare. UPDATE: În data de 23.07.2024 a fost emis avizul de securitate la incendiu. Ca atare partea a III-a din trilogia ISU BIF a rămas fără obiect. Dacă se vrea, se poate… Trebuie menționat că nu toate observațiile ISU BIF au fost abuzive și/sau nedocumentate, acestea fiind remediate în a doua depunere. STUDIU DE CAZ – Clădire administrativă Context Pentru o înțelegere mai bună a stadiului procesului de avizare aferent obiectivului de investiții analizat, am făcut un rezumat al acestui proces de la debutul acestuia până la data prezentului articol, urmând ca, în funcție de evoluția situației, să prezentăm și traseul judiciar al speței în ultima parte a trilogiei ISU BIF. Pentru protejarea intimității, identitatea investitorului și a persoanei împuternicite, denumirea și locația exactă a obiectivului de investiții nu vor fi prezentate. În data de 04.03.2024 a fost depusă la ISU BIF o documentație tehnică în vederea obținerii avizului de securitate la incediu pentru o clădire civilă cu destinație administrativă cu prezentarea tuturor documentelor prevăzute la Anexa nr. 6 din Normele metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă aprobate prin OMAI nr. 180/2022 (n.a. pe scurt – Norme metodologice). click pe imagine pentru vizualizare Plângere prealabilă pentru nerespectarea termenului legal de emitere a avizului Având în vedere nerespectarea de către “specialiștii speciali” a termenului de emitere a avizului sau a adresei de comunicare a eventualelor neconformități așa cum este prevăzut la art. 25 alin. 1 din Norme, a fost înaintă spre ISU BIF în data de 29.03.2024 o plângere prealabilă în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în vederea emiterii unui răspuns. click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare Adresă de constatare neconformități emisă de ISU BIF Deși am făcut plângerea prealabilă după 4 zile de la împlinirea termenul legal în care ar fi trebuit să răspundă, nu a fost suficient și după încă o săptămână, respectiv în data de 05.04.2024, ISU BIF a emis fizic un răspuns al fizicianului la cererea de emitere a avizului de securitate la incendiu a obiectivului de investiții propus (clădire administrativă) pe care l-a transmis electronic. Plângere prealabilă împotriva adresei de constatare neconformități Dacă vă întrebați ce înseamnă notația PP din adresa de “neconformități” constatate de organ “în urma verificărilor de specialitate”, trebuie menționat că aceasta reprezintă prescurtarea de la Plângere Prealabilă în sensul prevăzut de Legea nr. 544/2004. De asemenea, notațiile cu culoare albastră reprezintă neconformități reale identificate de organele de avizare/autorizare. Până la urmă, cine nu muncește, nu greșește, dar de la o verificare temeinică și legală a documentației de avizare până la un abuz împins la limita ridicolului este un pas mic pe care ISU BIF a decis să îl facă. click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare Răspuns ISU BIF la plângerea prealabilă împotriva adresei de constatare neconformități Pe principiul consacrat deja al inspectoratelor pentru situații de urgență “ne menținem punctul de vedere că noi NU greșim niciodată” ISU BIF a emis un răspuns patetic la plângerea prealabilă. click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare Analiză Pentru a ne edifica cât mai bine cu privire la “neconformitățile” constatate de organ “în urma verificărilor de specialitate”, cele mai flagrante dintre acestea vor fi reproduse în paralel exact așa cum apar în adresa de constatare a nceonformităților, în plângerea prealabilă și în răspunsul ISU BIF la această plângere. Adresă constatare neconformități nu se regăsește avizul regiei/societății furnizoare apă din care să reiasă debitul de calcul asigurat de 15 l/s pentru hidranți exteriori Plângere prealabilă împotriva adresei ISU BIF acest aviz NU este prevăzut la pct. 2 al anexei nr. 6 din Norme, nefiind obligatorie depunerea acestuia Răspuns ISU BIF la plângerea prealabilă în conformitate cu prevederile art. 6.1, 6.30 și 12.3

ISU BIF (Partea II): Halucinațiile, abuzul și aroganța – (in)competență, (i)responsabilitate sau doar prostie? Read More »

ISU BIF Autorizații de securitate la incendiu 2023 - performanță sau iluzie?

ISU BIF (Partea I): Autorizații de securitate la incendiu 2023 – performanță, iluzie sau misticism?

ISU BIF (Partea I): Autorizații de securitate la incendiu 2023 – performanță, iluzie sau misticism? – ANALIZĂ sursa: Facebook Introducere Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Dealul Spirii” București-Ilfov (ISU BIF) este cel mai mare inspectorat pentru situații de urgență din România, fiind responsabil cu emiterea avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu în Municipiul București și Județul Ilfov.  Pentru a avea o imagine cu privire la performațele acestui inspectorat trebuie făcută o analiză a rezultatelor obținute, a cunoașterii normelor tehnice de securitate la incendiu și a modului de comunicare. Condus de către un fizician și doi adjuncți împuterniciți (probabil pentru exercitarea controlului politic), ISU BIF, acest incubator de “speciali” finanțați din bani publici se încadrează în același tipar care caracterizează marea majoritate a inspectoratelor județene, respectiv incompetență, iresponsabilitate și  aroganță într-un climat general de aplicare neunitară a prevederilor legale în vigoare după bunul plac al organelor de avizare/autorizare din fiecare inspectorat județean. Astfel, analiza ISU BIF este structurată în 3 părți: Partea I (ANALIZĂ) – Autorizații de securitate la incendiu 2023 – performanță, iluzie sau misticism? Partea II (STUDIU DE CAZ) – Halucinațiile, abuzul și aroganța – (in)competență, (i)responsabilitate sau (doar) prostie? Partea III (STUDIU DE CAZ) – Sesizarea instanței de contencios, a parchetului militar și a corpului de control al MAI – există justiție? Prima parte se referă la analiza rezultatelor pe linie de avizare/autorizare de securitate la incendiu obținute de ISU BIF, raportat la prevederile legale, competență și responsabilitate.  Din păcate, aceste 3 aspecte nu se regăsesc prea mult în activitatea ISU BIF care pare ghidată mai degrabă de patronul spiritual și mai puțin de normativul P118 de siguranță la foc a construcțiilor, Normele metodologice privind avizarea și autorizare de securitate la incendiu și protecție civilă sau bunul simț, așa cum se va dovedi în Partea a II-a (STUDIU DE CAZ). Autorizații de securitate la incendiu emise de ISU BIF în anul 2023 Context Un bun indicator al performanțelor serviciului de avizare/autorizare este numărul de autorizații de securitate la incendiu emise de inspectorat în anul 2023 de către un număr nespecificat de inspectori (informațiile nu sunt publice), dar având în vedere organizarea acestora în 3 birouri, se poate pleca de la premisa că sunt cel puțin 40 de persoane în acest departament. Trebuie precizat că numărul avizelor nu a putut fi analizat, având în vedere că această informație nu este publică, orice diferență influențând corespunzător performanțele organelor de avizare/autorizare. De asemenea, trebuie menționat că, având în vedere incoerența modului de realizare a listei autorizațiilor de securitate la incendiu și lipsa unui document editabil, prezenta analiză poate avea erori de ±3%. Incompetența BIF te lovește chiar din primul rând al listei cu autorizații, unde BIF consideră că studiourile Kanal D reprezintă sediul unei instituții publice. Prostie sau interes politic de promovare ilegală a unui trust media privat? Teoretic DNA ar trebui să lămurească acest aspect, dar DNA doarme și nu poate fi deranjat. Analiză Pentru a avea o imagine cât mai actualizată a performanțelor ISU BIF, în acest articol se face o analiză în funcție de destinație doar a autorizațiilor de securitate la incendiu emise de ISU BIF în anul 2023 utilizând situația dezordonată cronologic publicată pe site-ul ISU BIF. 1. Sedii ale instituțiilor publice: 1 2. Clădiri monofuncționale sau spații amenajate în clădiri cu funcțiuni mixte, având destinaţia de îngrijire a sănătății sau dispensare şi policlinici: 7 3. Clădiri monofuncționale sau spații amenajate în clădiri cu funcțiuni mixte, având destinaţia de educație timpurie şi învățământ primar, învățământ secundar, terțiar nonuniversitar, universitar sau pentru formarea profesională a adulților: 31 NOTĂ: Trebuie reținută lipsa de înțelegere a faptului că, atât casele de copii, cât și creșele nu sunt unități de învățământ, aceste obiective fiind încadrate la funcțiunea de sănătate conform normelor și normativelor în vigoare. Poate creșele pentru viitorii inspectorii ISU BIF or fi obiective de învățământ. 4. Clădiri monofuncționale sau spaţii amenajate în clădiri cu funcțiuni mixte, având destinaţia de centre rezidențiale: 0 NOTĂ: Încadrarea greșită a obiectivelor de investiții nu trebuie să ne mire prea mult, având în vedere că în opinia ISU BIF centrele de afterschool și grădinițele cu program normal sunt considerate centre rezidențiale (vezi poz. 1 și 2 și nu numai din acestă secțiune). 5. Clădiri monofuncționale sau spații amenajate în clădiri cu funcțiuni mixte, având destinaţia de cultură: 3 6. Sisteme pentru alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor în localități: 0 NOTĂ: Nu a fost autorizat nici-un sistem pentru alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor în București de când a fost inventat BIF-ul până în prezent și totuși, veți vedea cum resping documentații de aviz/autorizație și insistă în mod abuziv ca beneficiarul să prezinte o adresă de la furnizorul de apă al localității (neautorizat) cu privire la parametrii funcționali furnizați pentru stingerea incendiilor. Cel mai probabil nu au citit actul normativ care reglementează funcționarea dumnealor, respectiv Regulamentul de organizare și funcționare și a organigramei Inspectoratului General pentru Situații de Urgență aprobat prin Hotărârea nr. 1.490 din 9 septembrie 2004 (actualizată până la data de 1 septembrie 2016) care stipulează la art. 24: (1) În timpul îndeplinirii serviciului, personalul Inspectoratului General și cel al structurilor subordonate este învestit cu exercițiul autorității publice. (2) În raport cu atribuțiile specifice, personalul are următoarele drepturi și îndatoriri specifice: (…) d) să solicite de la persoanele fizice și juridice (n.a. furnizorul local de apă neautorizat APA NOVA) datele, informațiile și documentele necesare îndeplinirii atribuțiilor legale; (…) Probabil că este mai simplu să încalce legea, să respingă documentațiile și să comită abuzuri, decât să-și facă treaba. E mai simplu și nici nu trebuie să-și asume vreo răspundere că salariul merge cu tot cu prime și bonusuri, că doar nu sunt speciali degeaba. 7. Lăcașuri de cult şi spaţii de cazare aferente: 1 8. Clădiri de locuit colective: 4 9. Clădiri monofuncţionale sau spaţii amenajate în clădiri cu funcţiuni mixte, având destinaţia de gară, autogară şi aerogară: 1 10. Clădiri monofuncţionale sau spaţii amenajate în clădiri cu funcţiuni mixte, având destinaţia de comerț, sau dacă spaţiul este amenajat în clădiri de locuit colective: 147

ISU BIF (Partea I): Autorizații de securitate la incendiu 2023 – performanță, iluzie sau misticism? Read More »

grad-de-rezistenta-la-foc-gresit-p118

Este obligatorie ignifugarea elementelor din lemn pentru încadrarea unei construcții în gradul II, III sau IV de rezistență la foc?

Este obligatorie ignifugarea elementelor din lemn pentru încadrarea unei construcții în gradul II, III sau IV de rezistență la foc? Este obligatorie ignifugarea elementelor din lemn pentru încadrarea unei construcții în gradul II, III sau IV de rezistență la foc? Depinde pe cine întrebi. Dacă apelezi la normativul de siguranță la foc indicativ P118/99 sau la “specialiștii” de la ISU, răspunsul poate fi anticipat. Da, este obligatorie ignifugarea elementelor din lemn. Dar oare chiar așa este? Înainte de toate, trebuie stabilit ce este gradul de rezistență la foc al unei construcții, așa cum este acesta definit la art. 1.2.25. din normativul P118/99. ATENȚIE! Grad de rezistență la foc, nu grad de reacție la foc. Grad de rezistență la foc ­- capacitate globală a construcţiei sau a compartimentului de incendiu de a răspunde la acțiunea unui incendiu standard, indiferent de destinaţia sau funcțiunea acestuia. Încadrarea construcțiilor într-un anumit grad de rezistență la foc se face (în mod eronat) în conformitate cu prevederile tabelului 2.1.9. din acest normativ, astfel încât elementele principale ale construcției (compartimentului de incendiu) să respecte condițiile minime din acest tabel. De asemenea, art. 2.1.9. stipulează foarte clar că: Pentru ca un element al construcţiei să corespundă la un anumit grad de rezistență la foc, trebuie să îndeplinească ambele condiții minime (atât cea de combustibilitate cât şi cea de rezistență la foc) precizate în tabelul 2.1.9. Dar cât de corectă este această aserțiune? Ar fi 100% corectă dacă nu ar intra în contradicție cu prevederile altei reglementări care are are prioritate față de dispozițiile acestui normativ. Gradul de rezistență la foc al unei construcții NU depinde de destinația sau funcțiunea clădirii pentru care este definit, așa cum prevede normativul P118/2024 – Redactarea II. De asemenea, publicarea normativului revizuit ne plasează în a doua perioadă de tranziție, deci gradul de rezistență din noul normativ P118/1 TREBUIE exprimat în cifre arabe, nu romane. Art. 148 alin. (2) din Constituția României Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Reglementarea cu care intră în contradicție prevederile normativului P118/99 este SR EN 1991-1-2:2004 – Acțiuni asupra structurilor expuse la foc, reglementare tehnică care a fost adoptată de România la nivel de STANDARD ROMÂN ca și condiție de pre-aderare la Uniunea Europeană și pentru care a fost emisă inclusiv anexa națională SR EN 1991-1-2NA:2006, aceasta fiind cea care detaliază condițiile minime de încadrare a unei construcții într-un anumit grad de rezistență la foc pe teritoriul României. Teoretic. Practic, o altă prevedere legală în vigoare cu risc de neconstituționalitate, respectiv art. 6 din Legea nr. 163/2015 privind srandardizarea națională zice că: (1) Aplicarea standardelor române are caracter voluntar. (2) Aplicarea unui standard român poate deveni obligatorie, în totalitate sau în parte, pe întreg teritoriul, pe plan zonal ori pe plan local, numai printr-o reglementare, în cazul în care considerente de ordin public, de protecție a vieții, a sănătății și a securității persoanelor fizice, a mediului și a intereselor consumatorilor fac necesară o astfel de măsură. Trebuie precizat de la început pentru a nu se crea confuzii cu privire la valabilitatea normativului P188/99 faptul că, în afara modului de determinare a gradului de rezistență la foc al unei construcții, niciun Standard Național sau anexă națională a acestuia NU intră în conflict cu normativul P118/99, acest normativ fiind complementar cu stadardele. Respectând prevederile Constituției României, în spiritul aplicării principiului reglementării celei mai recente, determinarea gradului de rezistență la foc se face conform prevederilor tabelului NA.2.4.1.1 din Anexa Națională – SR EN 1991-1-2NA:2006. Mai mult, standardul precizează că: În acest document (n.a. Standard Român) nu sunt indicate cerințe suplimentare, ca de exemplu: posibilitatea instalării și mentenanța sistemelor sprinkler; condiții privind destinația clădirii sau a compartimentului; utilizarea de materiale izolante și acoperitoare aprobate, inclusiv mentenanța lor, pentru că fac obiectul specificațiilor stabilite de autoritățile competente. Mai exact, de sprinklere se ocupă P118/2-2013 (document normativ revizuit), stabilirea condițiilor privind destinația clădirii sau compartimentului de incendiu este detaliată în P118/99 (document normativ nerevizuit) și alte normative aplicabile (e.g. Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autorurisme – indicativ NP 127/2009), în timp ce chestiunile legate de materiale sunt rezolvate de autoritățile (in)competente așa cum știe toată lumea care are nevoie de produse cu agremente tehnice. Având în vedere că inclusiv definiția gradului de rezistență la foc din anexa națională SR EN 1991-1-2NA:2006 este aceeași cu cea din normativul P118/99, poate ceva mai detaliată, este evident că cele două documente normative NU sunt în contradicție decât cu privire la modul de stabilire a gradului de rezistență la foc. Normativul P118/99, inclusiv alte normative aplicabile → CE trebuie făcut Standardele Române (SR EN), inclusiv anexele naționale → CUM trebuie făcut Care este rolul ignifugării elementelor de construcții realizate din lemn? Răspunsul este oferit de art. 2.1.5. din Normele tehnice privind ignifugarea materialelor și produselor combustibile din lemn și textile utilizate în construcții — indicativ C 58­/96. întrucât prin ignifugare se întârzie aprinderea materialelor combustibile dar nu se elimină posibilitățile de ardere a materialelor protejate, pot fi luate și alte măsuri de protecție contra incendiilor. Ca atare, se poate concluziona că ignifugarea nu este condiție sine qua non, întârzierea propagării incendiului putând fi realizată și prin alte măsuri (e.g. cămășuire ignifugă a elementelor de construcție). Luând în considerare specificațiile privind termenul de valabilitate al ignifugării din agrementele tehnice a soluțiilor de ignifugare, se poate constata că protecția dată de ignifugare își pierde valabilitatea între 5 și 10 ani în funcție de modul de aplicare al soluției (5 ani pentru aplicarea prin pensulare sau pulverizare, 8 ani pentru aplicarea în bazin de imersie, respectiv 10 ani pentru aplicarea în instalații de vid-presiune). Astfel, nu vor mai fi îndeplinite condițiile care au stat la baza emiterii acestora (clasa de combustibilitate/de reacție la foc), motiv pentru care autorizațiile își vor pierde valabilitatea de drept conform prevederilor art. 30^3 alin. (2) din Legea nr. 307 coroborat cu art. 27 alin. (1) lit. a) din Norme. Avizul sau autorizația de securitate la incendiu își pierde valabilitatea dacă se constată de către agenții constatatori

Este obligatorie ignifugarea elementelor din lemn pentru încadrarea unei construcții în gradul II, III sau IV de rezistență la foc? Read More »

sistemul-calitatii-in-constructii-din romania

Sistemul (lipsei) calității în construcții din România…

Sistemul (lipsei) calității în construcții din România… Cuprins Context Lipsa de competență, dusă chiar la nivel de ignoranță, a unor funcționari publici, fie că aceștia sunt parte a compartimentelor de urbanism din cadrul primăriilor sau Consiliilor Județene sau a celor de avizare/autorizare din componența inspecțiilor de prevenire aferente inspectoratelor județene pentru situații de urgență ori inspectorate județene de stat în construcții, agenții județene de protecția mediului, etc. se regăsește în practica zilnică în discuții interminabile și inutile cu privire la aplicarea unitară a legislației în vigoare din domeniul calității în construcții, precum și rolul factorilor ce o compun. Consecințele acestui flagel generalizat la nivelul instituțiilor statului, a cărui scop este asigurarea unui climat stabil și previzibil, sunt tocmai opusul acestui deziderat, aspect binecunoscut de specialiștii în construcții, dar și de societatea civilă și membrii comunității de afaceri care au neșansa să interacționeze cu aceste instituții. Acest articol nu tratează un studiu de caz aflat pe o nișă (e.g. securitatea la incendiu, rezistența și stabilitatea, etc.) și nu vizează direct vreo instituție publică (e.g. ISU, ISC, etc.), referindu-se la disfuncționalitățile generalizate ale întregului sistem al calității în construcții din România. Articolul nu analizează factorii implicați în producția, distribuția, evaluarea tehnică și/sau agrementarea produselor pentru construcții, elaborarea și completarea normelor și normativelor tehnice, utilizare și post-utilizarea construcțiilor, limitându-se doar la factorii implicați direct în proiectarea și executarea construcțiilor și instalațiilor aferente acestora. De asemenea, acest articol nu ia în considerare așa numiții „auditori energetici pentru clădiri“, o categorie inutilă creată artificial pentru satisfacerea unor interese financiare ale unor grupuri de interese și mai puțin competența, având în vedere că legislația în vigoare a prevăzut deja experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală economie de energie și izolare termică, care, sper că toată lumea este de acord că, având în vedere condițiile minime de atestare (minim 12 ani experiență) pot fi considerați la un nivel de competență mult mai ridicat decât niște persoane care se prezintă la atestare doar pe baza unei binecuvântări dată de, în mod paradoxal, organizatorul (?!?) unui curs la kilogram (80 de ore) organizat strict din rațiuni financiare. Art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 republicată Pentru obținerea unor construcții de calitate sunt obligatorii realizarea și menținerea, pe întreaga durată de existență a construcțiilor, a următoarelor cerințe fundamentale aplicabile: a) rezistență mecanică și stabilitate; b) securitate la incendiu; c) igienă, sănătate și mediu înconjurător; d) siguranță și accesibilitate în exploatare; e) protecție împotriva zgomotului; f) economie de energie și izolare termică; g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.   Astfel, prin conlucrarea factorilor implicați, luând în considerare prevederile legale de mai sus, se poate identifica clar trasabilitatea implementării sistemului calității în fiecare etapă a realizării construcțiilor, aspect concretizat în Cartea Construcției. Acest proces se desfășoară în toate fazele sale (proiectare și execuție) printr-un mecanism simplu: Realizare → Verificare   În funcție de stadiul construcției, pot fi identificate doar 2 cazuri: Cazul I – construcție nouă Etapa 1 (proiectant → verificator de proiecte atestat) Faza 1 – Realizare proiecte În baza temei de proiectare emisă de investitor se vor realiza proiectele pe specialități și vor fi supuse controlului de calitate prin prezentarea lor la verificatori de proiecte la toate cerințele fundamentale prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 republicată.  Faza 2 – Verificare proiecte Proiectele care vor respecta toate cerințele fundamentale obligatorii se vor prezenta verificatorilor de proiecte atestați (angajați ai investitorului). Art. 2 lit. a) din Regulament verificator de proiecte – specialist cu activitate în construcții atestat în unul sau mai multe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, care efectuează verificarea proiectelor în ceea ce privește respectarea reglementărilor tehnice și cerințelor fundamentale aplicabile prevăzute de lege Din păcate, deși prevederile legale sunt mai mult decât clare cu privire la obligativitatea verificării la toate cerințele fundamentale, în România decizia cerințelor la care se va verifica un proiect nu aparține, așa cum prevede legea, proiectantului, marea majoritate a acestora fiind interesați mai mult de partea comercială și disponibilitatea achitării verificărilor de către investitor cu riscul pierderii contractului cu investitorul. Această decizie este luată arbitrar de funcționari publici de prin primării, agenții și/sau inspectorate, probabil în funcție de ce visat cu o seară înainte sau ce au mâncat la micul dejun, motiv pentru care în mileniul 3 se edifică construcții cu un nivel de calitate sub ceea ce se făcea în secolul trecut. Probabil că nu sunt singurul verificator căruia i s-au prezentat la verificare proiecte de blocuri, de exemplu, cu solicitarea de restaurant „Am dori o verificare B1 și D1 vă rog că așa ne-au solicitat de la Primărie“. Asta fără a mai vorbi de neînțelegerea evidentă a importanței calității în construcții, că până la urmă nu e grija dezovoltatorului că se împiedică locatarii sau că se aud zgomotele de împerechere din dormitorul vecinului. Dezvoltatorul și-a luat banul deja de la fraieri. „Ooo, așa mult pentru o ștampilă?“ întreabă investitorul din Maybach. „Nu, așa puțin raportat la valoarea investiției și a celor minim 8 ani de muncă, studiu și nervi ca să existe ștampila.“ îi răspund. „La București verificăm la toate cerințele de arhitectură cu banii ăștia!“ „Ia-ți cotețu’ de Maybach de aici și plimbă-l la București la ștampilatori.“ este ultimul sfat gratuit pe care-l dau deja aproape automat „sărmanilor dezvoltatori“ cu Maybach. Da, există și verificatori care nu merită să se numească verificatori, fiind doar ștampilatori la prețuri de dumping, iar în loc de Maybach se poate citi orice tip de mașină de lux, înțelegeți ideea. Etapa 2 (Responsabil tehnic cu execuția atestat → diriginte de șantier atestat) Faza 3 – Realizare lucrări În baza proiectelor verificate de verificatori de proiecte atestați se demarează execuția lucrărilor, asigurarea calității lucrărilor fiind în sarcina responsabilulilor tehnici cu execuția atestat (angajați ai antreprenorului de construcții-montaj). Art. 2 lit. c) din Regulament responsabil tehnic cu execuția – specialist cu activitate în construcții autorizat, cu atribuții privind asigurarea calității execuției lucrărilor de construcții pe care le coordonează, din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul procesului de execuție; Faza 4

Sistemul (lipsei) calității în construcții din România… Read More »

analiza-situatiei-operative-igsu-2022

Analiza situației operative (intervențiile) IGSU aferente anului 2022 – RAPORT OFICIAL

Analiza situației operative (intervențiile) IGSU aferente anului 2022 – RAPORT OFICIAL click pe imagine pentru vizualizare Având în vedere că nu a fost publicată încă analiza siutației operative a IGSU aferentă anului 2023, am parcurs analiza operativă pentru anul 2022. Analiza se referă strict la intervențiile IGSU și nu tratează partea birocratică, respectiv partea de control, prevenție și eliberare avize și autorizații de securitate la incendiu, referitor la performanțele acestei ceastă divizii rezultatele fiind oarecum clare. Chiar din prima pagină a analizei se poate observa o creștere a numărului toturor tipurilor de intervenții, cele mai multe dintre acestea (75%) fiind efectuate de echipajele SMURD. Prezentul articol se va referi doar la situația incendiilor, mai exact asupra incendiilor de clădiri, deși marea majoritate a incendiilor (23772) au fost incendii de vegetație cu o creștere alarmantă de  84.49%. click pe imagine pentru vizualizare Un prim aspect care reiese din analiza intervențiilor la incendii este faptul că cele mai multe incendii la clădirii sunt cele având destinația de locuințe, deși creșterea procentuală a numărului acestora este cea mai mică (1.34%). De asemenea, se poate observa o creștere redusă a incendiilor din industrie (2.71%) și o creștere de aproape 10 procente a incendiilor din clădirile  cu destinația de comerț și alimentație publică. Creșteri mult mai smenificative sunt constatate pentru tipuri de destinații experimate destul de evaziv, respectiv “anexe” (23.51%) și clădiri cu destinația de “alte activități/domenii” (23.48%). Așa cum era oarecum de așteptat, principala cauză a incendiilor la clădiri este “suspectul de serviciu”, respectiv defecțiunile și/sau suprasarcina la instalațiile electrică, motiv pentru care au fost clarificate/completate/actualizate/introduse noi sisteme de protecție (DDR și AFDD) prin modificările operate în anul 2023 la Normativul pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor – indicativ I 7/2011. click pe imagine pentru vizualizare Din păcate, s-a constat o creștere procentuală de 42.85% a copiilor decedați în incendii, deși în cifre absolute această creștere este de 3 copii, o cifră de 14 ori mai mică decât creșterea în termeni reali a numărului deceselor în cazul persoanelor adulte. click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare Făcând referire doar la incendiile la locuințe, creșterea anuală este una redusă de doar 1%, exprimată în cifre absolute de un număr de 94 de cazuri, cu o creștere mai mare a incendiilor din mediul rural (8%), mediu care deține și o pondere majoritară în numărul total de incendii de locuințe. click pe imagine pentru vizualizare Din analiza distribuției împrejurărilor incendiilor produse la locuințe reiese că principalul motiv al declanșării incendiilor la aceste construcții este neîntreținerea corespunzătoare a coșurilor de fum, oarecum normal având în vedere principala modalitate de încălzire a locuințelor și producerea apei calde menajere din mediul rural este utilizarea unor instalații care funcționează preponderent cu combustibil solid. click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare Din punct de vedere al locului de inițiere a incendiilor, se constată că majoritatea incendiilor la clădirile de locuințe debutează la nivelul podului, mansardei și/sau acoperișului cu un procent aproape dublu în mediul rural față de mediul urban. Al doilea motiv cu privire la locația debutului incediilor este, în mod firesc, bucătăria care, așa cum se observă din analiză, are o pondere mult mai mare în mediul urban față de cel rural. ATENȚIE: Cel mai probabil mediul rural considerat în analiza IGSU include UAT-urile independente (sate, comune) amplasate în zonele metropolitane a marilor orașe care sunt incluse de facto în suburbiile mediului urban, fiind puțin probabilă construcția de locuințe colective (blocuri) pe scară largă în satele și comunele izolate. Având în vedere cele de mai sus, rămâne o întrebare la care poate răspunde doar legiuitorul. Dacă majoritatea incendiilor incidente la construcții sunt identificate în special la clădirile de locuit, de ce sunt exceptate acestea de la obligativitatea implementării majorității măsurilor cu rol în protecția împotriva incendiilor? Pentru mai multe informații puteți accesa Ghidul de avizare/autorizare, iar pentru analizarea personalizată a unui obiectiv de investiții, nu ezitați să ne contactați telefonic sau prin WhatsApp la numărul 0736 692 562, accesând formularul de contact sau să ne transmiteți datele generale prin intermediul formularului de evaluare gratuită. Linkedin Facebook Youtube

Analiza situației operative (intervențiile) IGSU aferente anului 2022 – RAPORT OFICIAL Read More »

Criterii pentru închidere ISU 2024

SURSE: Hotărâre privind stabilirea criteriilor pentru oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor determinate de încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu în ceea ce priveşte periclitarea vieţii ocupanţilor şi forţelor de intervenţie, neasigurarea stabilităţii elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului şi fumului în interiorul edificiului şi la vecinătăţi – PROIECT

SURSE: Hotărâre privind stabilirea criteriilor pentru oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor determinate de încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu în ceea ce priveşte periclitarea vieţii ocupanţilor şi forţelor de intervenţie, neasigurarea stabilităţii elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului şi fumului în interiorul edificiului şi la vecinătăţi – PROIECT CUPRINS Acum o săptămână mă întrebam ce au mai făcut veșnicii noștri politicieni și “specialii” de la IGSU cu privire la prevenirea unor tragedii ca cea de la Crevedia. Având un singur indiciu am considerat că nimic, dar se pare că în culise se pregătește ceva. Din păcate, așa cum ne-au obișnuit deja, totul se face în spatele ușilor închise fără consultarea specialiștilor din domeniu, în consacratul stil “noaptea ca hoții”, motiv pentru care a ieșit un proiect de act normativ incomprehensiv și nedocumentat care nu rezolvă problema securității la incendiu. Notă de fundamentare HGR Această propunere nu vine în urma unei inițiative proactive care să cuprindă o analiză amplă a situației de fapt reale cu toți factorii implicați, aspect ce reiese și din nota de fundamentare, ci doar ca o reacție la evenimentele tragice de la Colectiv, Crevedia și Ferma Dacilor. Oricum nu ne putem aștepta la altceva din partea unui ministru de interne incompetent, reșapat dintr-un ministru al justiției incompetent, respectiv dl. Predoiu Cătălin Marian.  Acesta este probabil și motivul principal pentru care acest act nu ia în considerare condițiile pentru închiderea spitalelor, școlilor, grădinițelor, creșelor, caselor de copii, clădirilor de birouri și bisericilor care nu respectă criteriile de securitate la incendiu, în așteptarea unor incendii cu victime și în aceste domenii, deși spitale au ars și probabil o să mai ardă în România. Este puțin probabil să fie vorba doar de incompetența și iresponsabilitatea generalizată a legiuitorului, în cazul de față Guvernul României, condus la momentul redactării articolului de un personaj nedemn de încredere (n.a. Ciolacu Marcel Ion) datorită istoricului său de minciuni în formă continuată, mai ales că în în nota de fundamentare se stipulează, referindu-se la clădirile pentru servicii sociale destinate supravegherii, îngrijirii ori cazării/adăpostirii bătrânilor, persoanelor cu dizabilități sau lipsite de adăpost, că: Domeniul aferent asigurării serviciilor sociale constituie o prioritate în asigurarea condițiilor de siguranță, având în vedere categoriile de persoane cazate/ îngrijite, care în cele mai multe din cazuri nu au capacitatea fizică de a se autoevacua. Astfel, situațiile de pericol care pot decurge din neasigurarea unor cerințe minime impuse de reglementările tehnice specifice, cât și de actele subsecvente privind apărarea împotriva incendiilor în care funcționează servicii sociale aprobate prin Ordinul nr. 179/2089/2023, pot conduce la pierderea unui număr mare de vieți omenești, impunându-se astfel necesitatea aplicării măsurii de oprire a funcționării în cazul încălcării grave a cerinței securitate la incendiu la aceste categorii de construcții. Probabil că, pe lângă poziția reactivă la tragedii, născută din lipsa unei viziuni de ansamblu și a capacității de înțelegere că cel mai probabil în creșe, grădinițe sau spitale se află categoriile de persoane cazate/ îngrijite, care în cele mai multe din cazuri nu au capacitatea fizică de a se autoevacua, este vorba și despre faptul că marea majoritate a obiectivelor omise din proiectul de hotărâre de Guvren aparțin statului român a cărui politică economică, fiscală și socială falimentară nu poate asigura fondurile necesare, banii respectivi fiind destinați “specialilor”, pomenilor electorale și clientelei politice. Totuși, majoritatea motivelor invocate în nota de fundamentare indică vina contribuabilului. Înainte de analiza propriu-zisă a proiectului de act normativ, trebuie să reținem numărul obiectivelor de investiții închise de la promulgarea HGR nr. 915/2015 până la sfârșitul anului 2023. Aplicarea prevederilor acestei hotărâri, în perioada 2015-2023, a condus la închiderea a unui număr de 204 obiective, respectiv IGSU a reușit să închidă o medie de 34 de obiective/an sau 2.83 obiective/lună. Mai exact fiecare dintre cele 40 de inspectorate județene și ISU BIf au închis o medie de 0.85 obiective/an, respectiv 0.069 obiective/lună, “performanță” obișnuită la ISU. Un alt aspect al notei de fundamentare care trebuie menționat este că legiuitorul nu reușește să identifice nici impactul macroeconomic al actului normativ propus asupra mediului de afaceri sau asupra întreprinderilor mici și mijlocii, nici impactul social, considerând că “Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect”, motiv pentru care legiutorul nu consideră necesar nici “procesul de consultare cu organizații neguvernamentale, institute de cercetare și alte organisme implicate”. Cum l-ați văzut voi în consultare publică, așa l-am văzut și eu. Mai așteptăm… Proiect Hotărâre de Guvern Mai exact, proiectul de modificare (n.a. de fapt abrogare) a hotărârii privind stabilirea criteriilor pentru oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor determinate de încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu în ceea ce priveşte periclitarea vieţii ocupanţilor şi forţelor de intervenţie, neasigurarea stabilităţii elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului şi fumului în interiorul edificiului şi la vecinătăţi. Definirea termenilor și expresiilor utilizați/utilizate Primul articol al propunerii de act normativ se referă la definirea, detalierea și/sau completarea termenilor utilizați. În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) desfiinţare – demolare, dezafectare sau dezmembrare totală, precum şi orice alte lucrări asemenea, a unor elemente de construcţie sau, după caz, a instalaţiilor aferente acestora; b) lucrări de modificare – lucrări definite în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; c) clădire ori spaţiu amenajat în clădire cu destinaţia de comerţ – centre comerciale, magazine, piețe închise, spații comerciale din stațiile metrou, centre sau spații de agrement; d) clădire ori spaţiu amenajat în clădire cu destinaţia de cultură – teatre, cinematografe, săli polivalente, săli de spectacole, cămine culturale, centre și complexe culturale, destinate sau deschise participării publicului; e) clădire ori spaţiu amenajat în clădire cu destinaţia de primire turistică – hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, minihoteluri, vile turistice, cabane turistice, bungalow-uri, construcții de apartamente de închiriat sau camere de închiriat, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice și alte unități cu funcțiuni de cazare turistică, inclusiv spațiile pentru alimentație publică din cadrul acestora; f) nivel de stabilitate la incendiu/grad de rezistenţă

SURSE: Hotărâre privind stabilirea criteriilor pentru oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor determinate de încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu în ceea ce priveşte periclitarea vieţii ocupanţilor şi forţelor de intervenţie, neasigurarea stabilităţii elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului şi fumului în interiorul edificiului şi la vecinătăţi – PROIECT Read More »

De ce a devenit ISU Brașov irelevant în procesul de autorizare de securitate la incendiu

De ce a devenit ISU Brașov irelevant în procesul de autorizare de securitate la incendiu – STUDIU DE CAZ

De ce a devenit ISU Brașov irelevant în procesul de autorizare de securitate la incendiu – STUDIU DE CAZ sursa: https://www.isujbv.ro/heraldica/ De-a lungul timpului, inspectorii din cadul departamentului de avizare/autorizare al Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Țara Bârsei” al Județului Brașov, pe scurt ISU Brașov, și-au creat o reputație de profesioniști. Dar chiar sunt? Acest articol face o analiză a indicatorilor care definesc performanța în cadrul unui studiu de caz, respectiv un obiectiv de investiții propus spre autorizare aflat în raza de competență a ISU Brașov. Să începem cu o scurtă istorie a departamentului de avizare /autorizare de la ISU Brașov pentru a identifica realizările și oamenii care au stat la baza acestei reputații. Prima persoană care a condus departamentul de avizare/autorizare a ISU Brașov este col. (rez.) Zară Alexandru Sorin, actualmente expert tehnic și verificator de proiecte activ la cerința “securitate la incendiu pentru construcții și instalații” care s-a remarcat prin creșterea exigențelor tehnice ale proiectelor prezentate spre autorizare, dar și pentru blocarea excesivă a documentațiilor de avizare/autorizare depuse prin neasumarea responsabilității și emiterea de respingeri ambigue. Din păcate, această fugă de responsabilitate s-a perpetuat de-a lungul timpului, fiind în prezent un factor definitoriu al ISU Brașov, iar dl. Zară a ajuns să guste din propria rețetă din poziția “clientului”. De asemenea, dl. Zară, fiind apreciat de conducerea IGSU, a fost numit timp de 6 luni într-o funcție de conducere la ISU BIF după tragedia de la Colectiv. Următoarea persoană, de asemenea foarte apreciată de conducerea IGSU, care a preluat departamentul de avizare/autorizare al ISU Brașov este lct. col. Negru Viorel Bogdan, actualmente expert tehnic și verificator de proiecte nepracticant la cerința “securitate la incendiu pentru construcții și instalații” (n.a. dl. Negru nu este expert Ci). Dl. Negru s-a remarcat prin perpetuarea unei politici rigide de respingere a documentațiilor pentru motive minore și/sau abuzive, precum și prin ignorarea cu bună știință a prevederilor legale și a ordinelor inspectorului șef al IGSU (studiu de caz aici). În ciuda acestei situații, dl. Negru a fost împuternicit într-un post de conducere la ISU Prahova (șef inspecție) după tragedia de la Ferma Dacilor, acesta exercitând această poziție la momentul redactării acestui articol, motiv pentru care a mai apărut o persoană pe lanțul șefilor de la avizare/autorizare ISU Brașov. Această persoană, mai exact mr. Rîmniceanu Răzvan Adrian, verificator de proiecte nepracticant la cerința “securitate la incendiu pentru construcții” din noiembrie anul trecut, se remarcă prin atingerea apogeului incompetenței, iresponsabilității și aroganței. Argumentele care stau la baza acestei aserțiuni vor fi prezentate mai jos. Înainte însă de analiza studiului de caz, trebuie să analizăm și performanțele celor 5 persoane care au activat anul trecut în cadrul departamentului de avizare/autorizare ISU Brașov, la care se adaugă și șeful acestui departament. Pentru a avea o imagine actualizată cât mai clară asupra acestor performanțe, am ales un indicator public relevant, respectiv numărul de autorizații de securitate la incendiu emise de ISU Brașov în anul 2023. Pe întregul parcurs al anului 2023, ISU Brașov a emis un număr total de 72 de autorizații de securitate la incendiu, din care 7 sunt acordate pentru amenajări temporare (e.g. festivalul berii sau târgul de Crăciun). Dacă luăm în considerare doar autorizațiile pe termen lung, cele 65 de autorizații de securitate la incendiu emise în anul 2023 de ISU Brașov reprezintă o medie de 13 autorizații emise anul trecut de fiecare din cei 5 inspectori activi în cadrul departamentului de avizare/autorizare, fără a lua în considerare și șeful departamentului, respectiv o medie de 1,08 autorizații/inspector/lună pe parcursul anului 2023. Pentru o imagine mai exactă trebuie luate în considerare și costurile salariale pentru atingerea unei asemenea performanțe. Considerând un venit mediu net de 1000 de euro a ofițerilor I și II, la care se adugă taxele legale, putem considera un venit brut pentru un inspector de 1500 de euro pe lună, respectiv de 2000 de euro pentru șeful departamentului. Astfel, costurile pentru emiterea a 65 de autorizații de securitate la incendiu pe termen lung în anul 2023 pot fi estimate la 9500 de euro/lună, respectiv la 114000 de euro pentru întregul an 2023. STUDIU DE CAZ ISU Brașov – Clădire civilă cu săli aglomerate Context Pentru o înțelegere mai bună a stadiului procesului de autorizare aferent obiectivului de investiții analizat, am rezumat acest proces de la debutul acestuia până la data prezentului articol. Pentru protejarea intimității, identitatea investitorului și a persoanei împuternicite, denumirea și locația exactă a obiectivului de investiții nu vor fi prezentate. În data de 21 noiembrie 2023 a fost depusă o documentație tehnică în vederea obținerii autorizației de securitate la incediu pentru o clădire civilă cu săli aglomerate. Trebuie precizat că, dintr-o eroare materială, nu au fost depuse procesele verbale de execuție a lucrărilor de construcții și instalații, aspect adus la cunoștință de către ISU Brașov printr-o comunicare emisă în baza art. 21 alin. (1) din Normele metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă aprobate prin OMAI nr. 180/2022 (n.a. pe scurt, Norme). Lipsa acestor documente a fost semnalată de ISU Brașov printr-o comunicare din data de 28.11.2023, dată la care dl. Negru a fost la conducerea departamentului de avizare/autorizare. Trebuie precizat faptul că adresa de comunicare a lipsei documentelor trimisă de dl. Negru nu nominalizează în mod expres ce procese verbale sunt necesare, fiind un simplu copy/paste al art. lit. e)din Anexa nr. 12 la Norme). click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare În data de 18.12. 2023 au fost depuse documentele exact așa cum au fost solicitate de ISU Brașov prin comunicarea anterioară. În data de 23.01.2024, moment în care dl. Rîmniceanu a fost la conducerea departamentului de avizare/autorizare, a fost emisă o nouă comunicare de către ISU Brașov prin care investitorul era anunțat că nu s-au depus toate documentele prevăzute la anexa nr. 12 din norme și că, pe cale de consecință, trebuie reluat procesul de autorizare. Trebuie precizat faptul că adresa de comunicare a lipsei documentelor trimisă de dl. Rîmniceanu menționează procesele verbale deja depuse în data de 18 decembrie

De ce a devenit ISU Brașov irelevant în procesul de autorizare de securitate la incendiu – STUDIU DE CAZ Read More »

MIGS | Soluții integrate pentru avizul/autorizația ISU

Ce documentații tehnice sunt necesare pentru aviz/autorizație ISU pentru clădiri sau spații din clădiri, cine sunt persoanele autorizate să le întocmească și care este baza legală

Ce documentații tehnice sunt necesare pentru aviz/autorizație ISU pentru clădiri sau spații din clădiri, cine sunt persoanele autorizate să le întocmească și care este baza legală Persoanele fizice și/sau juridice care trebuie să obțină avizul și/sau autorizația ISU pentru securitate la incendiu în conformitate cu prevederile HGR nr. 571/2016 actualizat 2022 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu vor trebui să apeleze la specialiști în construcții autorizați/atestați care să întocmească documentațiile tehnice prevăzute în Normele metodologice privind avizarea/autorizarea de securitate la incendiu, aprobate prin OMAI nr. 180/2022. Documentații tehnice prevăzute în OMAI nr. 180/2022 pentru aviz/autorizație ISU aferente clădirilor sau spațiilor din clădiri Conținutul dosarului care se va depune la ISU variază în funcție de tipul documentului solicitat (aviz sau autorizație de securitate la incendiu), de tipul clădirii (construcție nouă sau existentă) și de situația propusă prin tema de proiectare (în special în cazul construcțiilor existente la care se fac modificări și/sau schimbare de destinație, dar și în cazul unor construcții noi – de exemplu, un bloc nou care trebuie să obțină aviz/autorizație ISU și care nu respectă distanțele față de blocurile învecinate). De asemenea, conținutul dosarului prin care se solicită aviz sau autorizație ISU se poate modifica în momentul modificării Normelor metodologice. Aviz ISU Documente obligatorii: cererea-tip; scenariul de securitate la incendiu preliminar; referatele verificatorilor de proiecte atestați la cerința fundamentală „securitate la incendiu“; planul de situație, scara 1:200, 1:500 ori 1:1.000; piesele desenate la scara 1:50, 1:100 sau 1:200, după caz, pentru arhitectură, în secțiune și pentru fiecare nivel și fațadă, pe care sunt marcate, utilizându-se un cod de culori traseele căilor de evacuare, cu menționarea lungimilor acestora, elementele rezistente la foc de separare a diferitelor funcțiuni și elementele de protecție a golurilor de acces în încăperi; opisul cu documentele depuse. Documente suplimentare (după caz): acordul vecinilor, în cazul includerii în același compartiment de incendiu a mai multor construcții cu proprietari diferiți; expertiza tehnică* la cerința fundamentală „securitate la incendiu“. Autorizație ISU Documente obligatorii: cererea-tip; scenariul de securitate la incendiu; planul de situație, scara 1:200, 1:500 ori 1:1.000, după caz; piesele desenate pentru fiecare nivel, pentru arhitectură, la scara 1:50, 1:100 ori 1:200, după caz, pe care sunt marcate, utilizându-se un cod de culori, traseele căilor de evacuare, elementele rezistente la foc de separare a diferitelor funcțiuni și elementele de protecție a golurilor din acestea, inclusiv secțiuni și fațade ale construcțieii; referatele verificatorilor de proiecte atestați pentru cerința fundamentală „securitate la incendiu“; lista documentelor care atestă performanța la foc a produselor pentru construcții cu rol în satisfacerea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“ ori a celor care au performanțe de comportare la foc; opisul cu documentele depuse. Documente suplimentare (după caz): acordul vecinilor, în cazul includerii în același compartiment de incendiu a mai multor construcții cu proprietari diferiți; expertiza tehnică* la cerința fundamentală „securitate la incendiu“;  piesele desenate** pentru instalații cu rol în asigurarea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“, la scara 1:50, 1:100 ori 1:200, după caz, inclusiv schema gospodăriei de apă pentru incendiu, scheme electrice și funcționale ale stației de pompare pentru incendiu, scheme electrice și de acționare a instalației, schema izometrică, schema coloanelor, schema bloc a instalației de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu; dispozițiile de șantier*** însușite de cei în drept și verificate de un verificator de proiecte atestat, procese-verbale pentru lucrări/instalații cu rol în asigurarea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“, însușite de cei în drept: de verificare-constatare a calității lucrărilor, de control al calității lucrărilor în faze determinante, pentru proba de funcționare a instalației, pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse, de lucrări ascunse pentru subansambluri nestructurale realizate în sisteme din plăci subțiri pentru montaj uscat. NOTĂ: Având în vedere că legiuitorul a considerat suficiente documentațiile tehnice de mai sus, inspectorii din cadrul departamentelor de avizare/autorizare din cadul inspecortaelor județene pentru situații de urgență și București/ilfov NU pot solicita documente în afara celor prevăzute în Normele metodologice, o eventuală solicitare în acest sens fiind abuzivă. Specialiști în construcții autorizați/atestați, cu atribuții în realizarea documentațiilor tehnice Documentațiile tehnice de mai sus sunt întocmite de următori specialiști în construcții: Punctele I-III din cerere se completează de către investitor/beneficiar, iar punctul IV de către proiectanți; Scenariile de securitate la incendiu prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. d^1) și lit. o) din Legea nr. 307/2006 se vor întocmi de o echipă de proiectare interdisciplinară (arhitect și ingineri proiectanți de construcții și instalații) conform prevederilor art. 9 lit. b) coroborat cu anexele nr. 4 și 5 din OMAI nr. 180/2022; Verificarea proiectelor la cerința fundamentală „securitate la incendiu“, inclusiv întocmirea referatelor de verificare, prevăzute la art. 2 lit. b), art. 9 lit. a) și anexele 6 și 12 din OMAI nr. 180/2022 se va realiza de verificatori de proiecte atestați MDLPA, în condițiile prevederilor art. 6 alin. (2), art. 13 alin (1) și (2) și art. 22 lit. c) coroborat cu art. 23 lit. c) din Legea nr. 10/1995 republicată, art. 30^2 alin. (3) din Legea nr. 307/2006 republicată și cap. II din HGR 925/1995; Planul de situație va fi întocmit de arhitect cu drept de semnătură OAR; Piesele desenate la scara 1:50, 1:100 sau 1:200, după caz, pentru arhitectură, în secțiune și pentru fiecare nivel și fațadă, pe care sunt marcate, utilizându-se un cod de culori traseele căilor de evacuare, cu menționarea lungimilor acestora, elementele rezistente la foc de separare a diferitelor funcțiuni și elementele de protecție a golurilor de acces în încăperi vor fi întocmite de arhitect cu drept de semnătură OAR; Lista documentelor care atestă performanța la foc a produselor pentru construcții cu rol în satisfacerea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“ ori a celor care au performanțe de comportare la foc se va întocmi de către specialiștii cu execuția atestați de ISC (diriginți de șantier și responsabili tehnici cu execuția) Opisul va fi redactat de persoana care depune cererea. NOTE: * Expertiza tehnică la cerința fundamentală „securitate la incendiu“, prevăzută la art. 2 lit. c) din OMAI nr. 180/2022 se va realiza de expert tehnic atestat MDLPA, în condițiile prevederilor art. 6 alin. (2) și art. 13 alin (4)  din

Ce documentații tehnice sunt necesare pentru aviz/autorizație ISU pentru clădiri sau spații din clădiri, cine sunt persoanele autorizate să le întocmească și care este baza legală Read More »

expert-tehnic-securitate-la-incendiu-MIGS

În ce situații este obligatorie/necesară expertiza tehnică la cerința fundamentală “securitate la incendiu” și cine este responsabil?​

În ce situații este obligatorie/necesară expertiza tehnică la cerința fundamentală “securitate la incendiu” și cine este responsabil? expert tehnic – specialist cu activitate în construcții atestat în unul sau mai multe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, care efectuează expertiza tehnică a construcțiilor, a execuției lucrărilor de construcții și, în situațiile prevăzute de lege, efectuează expertizarea tehnică a proiectelor; art. 2 lit. b) din Regulament Expertizarea tehnică a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor, denumită în continuare expertizare tehnică, este o activitate complexă care cuprinde, după caz, încercări, relevee, analize și evaluări, necesare determinării stării tehnice a unei construcții existente sau nefinalizate, a modului în care au fost executate lucrările de construcție sau a modului în care un proiect respectă reglementările tehnice în vederea asigurării cerințelor fundamentale aplicabile prevăzute de lege. art.9 alin. (1) din Regulament Expertiza tehnică la cerința fundamentală „securitate la incendiu“, prevăzută la art. 2 lit. c) din Normele metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă aprobate prin OMAI nr. 180/2022, realizată de expert tehnic atestat MDLPA, în condițiile prevederilor art. 6 alin. (2) și art. 13 alin (4)  din Legea nr. 10/1995 republicată, coroborat cu art. 9 alin. (2) din Regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995, cu modificările ulterioare și art. 47 din Normele generale de apărare împotriva incediilor aprobate cu OMAI nr. 163/2007 este obligatorie în următoarele cazuri: în cazul intervențiilor la construcțiile existente, conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 10/1995 republicată (temei legal valabil în cazul tuturor cerințelor fundamentale); în cazul în care nu există documente care să certifice reacția și/sau rezistența la foc produselor pentru construcții cu rol în satisfacerea cerinței fundamentale “securitate la incendiu”, conform art. 6 alin. (2) din Normele metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă aprobate cu OMAI nr. 180/2022; în cazul construcțiilor existente, în cazul dezastrelor sau al accidentelor datorate fenomenelor naturale, acțiunilor umane, activităților tehnologice sau în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcției pentru evaluarea capacității acesteia de satisfacere a cerinței “securitate la incendiu” sau pentru rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuției unor lucrări de construcții, conform art. 47 din Normele generale de apărare împotriva incendiilor aprobate cu OMAI nr. 163/2007; în cazul intervențiilor la construcții existente, în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate factorilor naturali sau antropici sau activităților tehnologice, în vederea evaluării stării tehnice a construcțiilor avariate, la solicitarea autorității contractante sau a beneficiarului privind proiectul/proiectele sau execuția lucrărilor și a construcțiilor, pentru evaluarea construcțiilor existente la acțiuni seismice și, după caz, stabilirea de măsuri de intervenție sau în vederea determinării calității tehnice a unor proiecte conform art. 9 alin. (1) din Regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate; în situația în care, în mod justificat, nu pot fi respectate prevederile reglementărilor tehnice de proiectare, conform pct. 1.3 și 1.4. din adresa IGSU nr. 91184/20.01.2023. Intervențiile la construcțiile existente se referă la lucrări de construire, reconstruire, desființare parțială, consolidare, reparație, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, reabilitare termică, creștere a performanței energetice, renovare, renovare majoră sau complexă, după caz, schimbare de destinație, protejare, restaurare, conservare, desființare totală. Acestea se efectuează în baza unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat și, după caz, în baza unui audit energetic întocmit de un auditor energetic pentru clădiri atestat, și cuprind proiectarea, execuția și recepția lucrărilor care necesită emiterea, în condițiile legii, a autorizației de construire sau de desființare, după caz. Intervențiile la construcțiile existente se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcției. art. 18 alin. (2) din Legea nr. 10/1995 Pentru construcțiile existente, criteriile de performanță privind reacția și/sau rezistența la foc a/ale produselor pentru construcții care nu pot fi dovedite cu unul dintre documentele prevăzute la alin. (1) se determină prin expertiză tehnică întocmită în baza art. 9 din Regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995, cu modificările ulterioare. art. 6 alin. (2) din Normele metodologice (1) Activitatea de expertizare tehnică de securitate la incendiu se efectuează de către experți tehnici atestați în condițiile legii, atunci când o reglementare sau un organism cu atribuții de control al statului prevede acest lucru ori când se referă la situațiile prevăzute mai jos: a) pentru rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuției unor lucrări de construcții; b) la construcțiile existente, în cazul dezastrelor sau al accidentelor datorate fenomenelor naturale, acțiunilor umane, activităților tehnologice sau în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcției pentru evaluarea capacității acesteia de satisfacere a cerinței “securitate la incendiu”. (2) Pentru proiecte și construcții în curs de execuție, prin expertizele tehnice de securitate la incendiu se asigură respectarea integrală a măsurilor de securitate la incendiu stabilite în reglementările tehnice în vigoare. (3) Pentru construcțiile existente, expertizele tehnice de securitate la incendiu, efectuate în situațiile în care, justificat tehnic, nu pot fi respectate prevederile reglementărilor tehnice, stabilesc, în funcție de riscurile de incendiu actualizate, măsuri alternative care să asigure nivelurile de performanță pentru securitatea la incendiu stabilite prin reglementări tehnice specifice. art. 47 din Normele generale de apărare împotriva incendiilor (2) Expertizarea tehnică se poate realiza și în următoarele situații: a) intervenții la construcții existente; b) în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate factorilor naturali sau antropici sau activităților tehnologice, în vederea evaluării stării tehnice a construcțiilor avariate; c) la solicitarea autorității contractante sau a beneficiarului privind proiectul/proiectele sau execuția lucrărilor și a construcțiilor; d) pentru evaluarea construcțiilor existente la acțiuni seismice și, după caz, stabilirea de măsuri de intervenție; e) în vederea determinării calității tehnice a unor proiecte. art. 9 alin. (2) din Regulament Documentația tehnică de avizare/autorizare nu trebuie să conțină raportul de expertiză tehnică întocmit pentru situațiile prevăzute în anexele 4 și 5 din Normele metodologice aprobate prin OMAI nr. 180/2022. În schimb, măsurile compensatorii stabilite de către expertul tehnic trebuie să vizeze îmbunătățirea criteriilor de proiectare care nu pot fi

În ce situații este obligatorie/necesară expertiza tehnică la cerința fundamentală “securitate la incendiu” și cine este responsabil?​ Read More »

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor”, indicativ I 7—2011

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor”, indicativ I 7/2011 – modificări 2023 (în vigoare) – ANALIZĂ partea I

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor”, indicativ I 7/2011 – modificări 2023 (în vigoare) – ANALIZĂ partea I În data de 12.06.2023 au fost publicate în Monitorul Oficial completările/modificările Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor – indicativ I 7/2011. Prezenta analiză a modificărilor aduse Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor – indicativ I 7/2011 sintetizează doar modificările care privesc respectarea cerinței fundamentale “securitate la incendiu”, fără a include celelalte modificări (e.g. actializarea obiectivelor pentru care se aplică sau nu prezentul normativ, alte cerințe fundamentale de calitate, etc.) Partea I a analizei se referă la modificările aduse capitolelor 1 – 5 din normativ. Următoarele modificări/completări/clarificări se regăsesc în actul normativ menționat mai sus: 1. Completarea definițiilor (capitolul 2) arc electric — descărcare luminoasă de electricitate printr-un mediu izolant, în general însoțită de o volatilizare parțială a electrozilor; dispozitiv de detectare a defectului de arc electric — dispozitiv destinat să limiteze efectele defectelor de arc electric prin deconectarea circuitului atunci când un defect de arc este detectat; defect de arc — arc electric în serie sau în paralel, neintenționat și periculos între conductoare; defect de arc în paralel — defect de arc unde curentul circulă între conductoarele active în paralel cu sarcina circuitului; defect de arc la pământ — defect de arc unde curentul circulă prin conductorul activ la pământ; defect de arc în serie — defect de arc unde curentul circulă prin sarcina sau sarcinile circuitului final protejat printr-un dispozitiv de detectare a defectului de arc electric; modul de detectare a defectului de arc electric — parte a dispozitivului de detectare a defectului de arc electric care asigură funcția de detectare și recunoaștere a defectelor de arc la pământ periculoase, în serie sau în paralel și inițierea funcționării dispozitivului care întrerupe curentul; AFDD — dispozitiv de detectare a defectului de arc electric; AFD — modul de detectare a defectului de arc electric. 2. Modificarea timpului maxim de întrerupere alimentare cu energie electrică (art. 4.1.4.1.3. și tab. 4.1.) Timpul maxim de întrerupere stabilit în tabelul 4.1 trebuie aplicat circuitelor finale din clădiri care nu depășesc: 63 A, cu una sau mai multe prize; 32 A, alimentând doar echipamente conectate prin racord fix. 3. Adăugarea unui dispozitiv nou de protecție pentru protecția la defect (protecție împotriva atingerii indirecte) dispozitive de protecție împotriva defectelor cu arc electric (AFDD) (art. 4.1.4.1.11.) 4. Actualizarea/modificarea/clarificarea situațiilor în care trebuie prevăzută o protecție suplimentară printr-un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual (DDR) care nu depășește 30 mA pentru (conform cu recomandările din SR HD 60364-4-41) (art. 4.1.5.2.1.): prize de utilizare generală și/sau receptoare electrice cu un curent nominal care nu depășește 32 A; echipamente mobile pentru utilizări în exterior cu un curent nominal care nu depășește 32 A; pentru circuitele de iluminat, în locuințele unifamiliale. 5. Simplificarea realizării selectivității în cazul utilizării dispozitivelor diferențiale reziduale (art. 4.1.5.2.8. – reprodus integral mai jos) Dacă se montează dispozitive diferențiale reziduale, selectivitatea, conform recomandărilor din SR CEI 61200-53, se realizează ca în fig. 4.1 sau fig. 4.2. 6. Introducerea unui nou articol cu trei subpuncte referitor la protecția suplimentară prin deconectarea automată al apariția unui defect de arc electric (AFDD) (art. 4.1.5.8. – reprodus integral mai jos) 4.1.5.8. Protecție suplimentară prin deconectare automată la apariția unui defect de arc electric (AFDD) 4.1.5.8.1. Date generale Protecția se realizează cu dispozitive destinate să reducă probabilitatea de producere a incendiului în circuitele finale ale unei instalații fixe, din cauza efectului curenților de defect de arc electric. Protecția împotriva efectelor apărute ca urmare a defectelor de arc electric din circuitele finale s-a prevăzut conform recomandărilor din SR EN 62606 și SR HD 60364-4-42/A1 pentru a limita riscurile de incendiu în aval de dispozitiv. 4.1.5.8.2. Defecte de arc electric în serie sau în paralel a) Un defect de arc electric în serie nu implică nicio scurgere spre pământ. În consecință, dispozitivele diferențiale reziduale DDR nu pot să detecteze acest tip de defect. Impedanța curentului de arc în serie reduce curentul de sarcină, ceea ce menține curentul sub pragul de declanșare a întreruptorului automat sau a siguranței fuzibile. b) La un defect de arc electric în paralel între conductorul de fază și conductorul neutru, curentul este limitat de impedanța rețelei și a arcului electric în sine. Întreruptoarele automate convenționale nu au fost concepute pentru arcuri electrice sporadice, acestea acționând la scurt timp după ce s-au produs efectele arcului electric (inițierea arderii materialelor inflamabile din jurul conductorului). 4.1.5.8.3. Dispozitivul pentru detectarea defectului de arc electric AFDD Aceste dispozitive sunt destinate să reducă probabilitatea de producere a incendiului în circuitele finale ale unei instalații fixe datorate efectului curenților de defect de arc electric care prezintă un risc de aprindere la foc în anumite condiții, în cazul în care arcul electric persistă. Conform recomandărilor din SR EN 62606, un dispozitiv AFDD este conceput de către producător ca: a) un dispozitiv unic prevăzut cu un sistem care permite deschiderea circuitului protejat în condițiile specificate; b) un dispozitiv unic care integrează un dispozitiv de protecție; c) o unitate distinctă asamblată la locul de montaj cu un dispozitiv de protecție declarat. Dispozitivul de protecție integrat la pct. b) poate fi un întreruptor automat pentru protecție la supracurenți, conform recomandărilor din SR EN 60898-1, sau un întreruptor automat pentru protecție la curenții diferențiali reziduali DDR, conform recomandărilor din SR EN 61008-1, SR EN 61009-1, SR EN 62423. Dispozitivul AFDD trebuie să asigure detectarea pentru: defect de arc la pământ; defect de arc în paralel; defect de arc în serie. Caracteristicile tehnice principale ale unui AFDD sunt: curent nominal In (gama valori preferențiale: 6, 8, 10, 13, 16, 20, 25, 32, 40, 50, 63 A); tensiune nominală Un = 230 V c.a. (220 — 240 V); frecvență nominală 50 Hz. Acestea sunt completate de SR EN 62606 cu: grad de protecție, capacitate nominală de închidere și de rupere, capacitate nominală de închidere și de rupere pe un pol, curent de scurtcircuit condiționat nominal, curent de scurtcircuit condiționat nominal pe un pol, metoda de conectare etc. 7. Clarificarea/modificarea/completarea unor

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor”, indicativ I 7/2011 – modificări 2023 (în vigoare) – ANALIZĂ partea I Read More »