TEHNIC

Clarificări și/sau soluții tehnice cu privire la cerințele de calitate din documentațiile tehnice necesare aizării/autorizării și edificării construcțiilor.

semnatura-electronica-calificata-isu

Cum se semnează documentațiile depuse exclusiv în format electronic la ISU cu semnătura electronică calificată

Cum se semnează documentațiile depuse exclusiv în format electronic la ISU cu semnătura electronică calificată Semnătura electronică calificată – o nouă problemă a comunității din domeniul securității la incendiu Comunitatea de securitate la incendiu este măcinată zilele acestea de o dilemă cu o problemă izvorâtă din prevederile OUG nr. 17/2026 despre care am vorbit deja într-un articol anterior, deci nu o voi mai analiza modul de emitere a acesteia și/sau prevederile (în marea majoritate autocrat-abuzive) menite să complice prin „simplificare“ procesul de avizare/autorizare de securitate la incendiu. Mai exact, întreaga comunitate, atât din mediul privat, cât și din cardul IGSU se întreabă ce fel de semnătură electronică, cine și cum trebuie să semneze documentațiile tehnice prevăzute în Normele metodologice privind avizarea și autorizare de securitate la incendiu și protecție civilă aprobate prin OMAI nr. 180/2022 la depunerea electronică a documentațiilor de avizare/autorizare pentru securitate la incendiu.  Organele de avizare/autorizare din cadrul ISUJ-urilor și ISUBIF (denumite în continuare inspectorate), care au ignorat legislația ani de zile (anumite inspectorate încă o fac) cu privire la precizările Legii nr. 10/1995 republicată privind calitatea în construcții în ceea ce privește obligativitatea realizării expertizelor tehnice pentru construcțiile existente la care se fac modificări, au devenit mai catolici decât Papa și respectă „la sânge“ noile prevederi din Legea nr. 307/2006 republicată privind apărarea împotriva incendiilor referitoare la depunerea exclusivă în format electronic, bucurându-se de scăderea abruptă a solicitărilor, fără a fi conștienți că aceste solicitări nu dispar pur și simplu, ci se adună.  Mediul privat încearcă să înțeleagă care este modul legal prin care se poate depune și emite tot felul de soluții care să „mulțumească“ organele de avizare/autorizare de prin inspectorate, cu speranța că vor reuși să depună respectivele documentații și să deblocheze activitatea investițională.  Cred că a sosit momentul să închidem acest subiect odată pentru totdeauna, motiv pentru care scriu acest articol. Prevederile legale aplicabile semnăturii electronice calificate Prevederile legale aplicabile semnăturii electronice calificate – Legea nr. 307/2006 republicată privind apărarea împotriva incendiilor Revenind, să vedem care este prevederea legală în vigoare (cel puțin deocamdată, aspect care sper să se schimbe când vom avea o decizie definitivă în procesul de contencios-administrativ aflat în desfășurare la data prezentului articol) care a pornit tot acest deranj. Această prevedere se regăsește la art. 30^3 alin. (1^1) din Legea nr. 307/2006 republicată privind apărarea împotriva incendiilor: „Cererile de emitere a avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu și protecție civilă, a acordurilor, a punctelor de vedere, însoțite de documentațiile aferente, se depun exclusiv în format electronic, documentațiile fiind semnate cu semnătură electronică calificată de către solicitant și de către autorii documentației tehnice, potrivit legii.“ Înainte de analiză trebuie să identificăm și alte prevederi legale referitoare la semnătura electronică calificată.  Prevederile legale aplicabile semnăturii electronice calificate – Ordonanța de Urgență nr. 140 din 19 august 2020 pentru stabilirea unor măsuri privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică în domeniile construcții, arhitectură și urbanism Primul act normativ în care se regăsesc mențiuni cu privire la semnătura electronică este Ordonanță de Urgență nr. 140 din 19 august 2020 pentru stabilirea unor măsuri privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică în domeniile construcții, arhitectură și urbanism (denumită în continuare OUG 140). La art. 3 se precizează că: „În situația în care sunt elaborate și prezentate în format electronic autorităților și instituțiilor competente cu emiterea de avize, acorduri, autorizații și aprobări, documentele și documentațiile din domeniile construcții, arhitectură și urbanism, piese scrise și desenate, trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) să fie prezentate integral în formă electronică; b) să fie semnate de către toți specialiștii prevăzuți de lege cu semnătură electronică calificată eliberată în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, de un prestator de servicii de încredere calificat; c) să îndeplinească condițiile de fond prevăzute de legislația în vigoare privind autorizarea lucrărilor de construcții, urbanism și amenajarea teritoriului.“ Acest articol analizează în principal referirile la specialiștii în construcții atestați MDLPA (experți tehnice, verificatori de proiecte) și la persoanele autorizate pentru executarea lucrărilor de proiectare în domeniul securității la incendiu (proiectanții de securitate la incendiu), dar principiile și normele legale se aplică similar și celorlalte categorii (e.g. arhitecți, proiectanți, responsabili tehnici cu execuția, diriginți de șantier, etc.).  Ca atare, art. 5 din OUG 140 stabilește că: „Auditorii energetici pentru clădiri atestați potrivit Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, experții tehnici, verificatorii de proiecte, responsabilii tehnici cu execuția și diriginții de șantier, atestați sau autorizați conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, își asumă documentele și documentațiile întocmite sau verificate, părți scrise și părți desenate, fie prin semnătura olografă și aplicarea ștampilei individuale, în cazul exemplarelor fizice ale documentațiilor de specialitate, în condițiile legii, fie numai cu semnătură electronică calificată, care ține loc atât de semnătură olografă, cât și de ștampilă individuală, în cazul exemplarelor elaborate și prezentate în format electronic.“ De asemenea, la art. 12 alin. (1) din același act normativ se stabilesc obligațiile prestatorilor de încredere: (1) Pentru emiterea sau modificarea unei semnături electronice calificate, specifică profesioniștilor din domeniile construcții, arhitectură și urbanism și alte domenii conexe, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, prestatorii de servicii de încredere calificați au obligația ca pe lângă verificarea documentelor prevăzute de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare, și de Regulamentul (UE) nr. 910/2014, să verifice calitatea profesională a persoanei care solicită eliberarea sau modificarea semnăturii electronice calificată în baza documentelor specifice care atestă dreptul de semnătură sau de practică potrivit evidențelor oficiale publice privind exercitarea dreptului de practică sau de semnătură deținute de: a) Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, ca autoritate competentă în domeniu, pentru verificarea și confirmarea dreptului de practică al verificatorilor de proiecte, experților tehnici și auditorilor energetici pentru clădiri;“ Prevederile legale aplicabile semnăturii electronice calificate – Normele tehnice din 18 noiembrie 2020 privind aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2020 pentru stabilirea unor măsuri privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică în domeniile construcții, arhitectură și urbanism Mai multe clarificări se regăsesc în Normele tehnice din 18 noiembrie 2020 privind aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2020 pentru stabilirea

Cum se semnează documentațiile depuse exclusiv în format electronic la ISU cu semnătura electronică calificată Read More »

grad-de-rezistenta-la-foc-gresit-p118

Este obligatorie ignifugarea elementelor din lemn pentru încadrarea unei construcții în gradul II, III sau IV de rezistență la foc?

Este obligatorie ignifugarea elementelor din lemn pentru încadrarea unei construcții în gradul II, III sau IV de rezistență la foc? Este obligatorie ignifugarea elementelor din lemn pentru încadrarea unei construcții în gradul II, III sau IV de rezistență la foc? Depinde pe cine întrebi. Dacă apelezi la normativul de siguranță la foc indicativ P118/99 sau la “specialiștii” de la ISU, răspunsul poate fi anticipat. Da, este obligatorie ignifugarea elementelor din lemn. Dar oare chiar așa este? Înainte de toate, trebuie stabilit ce este gradul de rezistență la foc al unei construcții, așa cum este acesta definit la art. 1.2.25. din normativul P118/99. ATENȚIE! Grad de rezistență la foc, nu grad de reacție la foc. Grad de rezistență la foc ­- capacitate globală a construcţiei sau a compartimentului de incendiu de a răspunde la acțiunea unui incendiu standard, indiferent de destinaţia sau funcțiunea acestuia. Încadrarea construcțiilor într-un anumit grad de rezistență la foc se face (în mod eronat) în conformitate cu prevederile tabelului 2.1.9. din acest normativ, astfel încât elementele principale ale construcției (compartimentului de incendiu) să respecte condițiile minime din acest tabel. De asemenea, art. 2.1.9. stipulează foarte clar că: Pentru ca un element al construcţiei să corespundă la un anumit grad de rezistență la foc, trebuie să îndeplinească ambele condiții minime (atât cea de combustibilitate cât şi cea de rezistență la foc) precizate în tabelul 2.1.9. Dar cât de corectă este această aserțiune? Ar fi 100% corectă dacă nu ar intra în contradicție cu prevederile altei reglementări care are are prioritate față de dispozițiile acestui normativ. Gradul de rezistență la foc al unei construcții NU depinde de destinația sau funcțiunea clădirii pentru care este definit, așa cum prevede normativul P118/2024 – Redactarea II. De asemenea, publicarea normativului revizuit ne plasează în a doua perioadă de tranziție, deci gradul de rezistență din noul normativ P118/1 TREBUIE exprimat în cifre arabe, nu romane. Art. 148 alin. (2) din Constituția României Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Reglementarea cu care intră în contradicție prevederile normativului P118/99 este SR EN 1991-1-2:2004 – Acțiuni asupra structurilor expuse la foc, reglementare tehnică care a fost adoptată de România la nivel de STANDARD ROMÂN ca și condiție de pre-aderare la Uniunea Europeană și pentru care a fost emisă inclusiv anexa națională SR EN 1991-1-2NA:2006, aceasta fiind cea care detaliază condițiile minime de încadrare a unei construcții într-un anumit grad de rezistență la foc pe teritoriul României. Teoretic. Practic, o altă prevedere legală în vigoare cu risc de neconstituționalitate, respectiv art. 6 din Legea nr. 163/2015 privind srandardizarea națională zice că: (1) Aplicarea standardelor române are caracter voluntar. (2) Aplicarea unui standard român poate deveni obligatorie, în totalitate sau în parte, pe întreg teritoriul, pe plan zonal ori pe plan local, numai printr-o reglementare, în cazul în care considerente de ordin public, de protecție a vieții, a sănătății și a securității persoanelor fizice, a mediului și a intereselor consumatorilor fac necesară o astfel de măsură. Trebuie precizat de la început pentru a nu se crea confuzii cu privire la valabilitatea normativului P188/99 faptul că, în afara modului de determinare a gradului de rezistență la foc al unei construcții, niciun Standard Național sau anexă națională a acestuia NU intră în conflict cu normativul P118/99, acest normativ fiind complementar cu stadardele. Respectând prevederile Constituției României, în spiritul aplicării principiului reglementării celei mai recente, determinarea gradului de rezistență la foc se face conform prevederilor tabelului NA.2.4.1.1 din Anexa Națională – SR EN 1991-1-2NA:2006. Mai mult, standardul precizează că: În acest document (n.a. Standard Român) nu sunt indicate cerințe suplimentare, ca de exemplu: posibilitatea instalării și mentenanța sistemelor sprinkler; condiții privind destinația clădirii sau a compartimentului; utilizarea de materiale izolante și acoperitoare aprobate, inclusiv mentenanța lor, pentru că fac obiectul specificațiilor stabilite de autoritățile competente. Mai exact, de sprinklere se ocupă P118/2-2013 (document normativ revizuit), stabilirea condițiilor privind destinația clădirii sau compartimentului de incendiu este detaliată în P118/99 (document normativ nerevizuit) și alte normative aplicabile (e.g. Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autorurisme – indicativ NP 127/2009), în timp ce chestiunile legate de materiale sunt rezolvate de autoritățile (in)competente așa cum știe toată lumea care are nevoie de produse cu agremente tehnice. Având în vedere că inclusiv definiția gradului de rezistență la foc din anexa națională SR EN 1991-1-2NA:2006 este aceeași cu cea din normativul P118/99, poate ceva mai detaliată, este evident că cele două documente normative NU sunt în contradicție decât cu privire la modul de stabilire a gradului de rezistență la foc. Normativul P118/99, inclusiv alte normative aplicabile → CE trebuie făcut Standardele Române (SR EN), inclusiv anexele naționale → CUM trebuie făcut Care este rolul ignifugării elementelor de construcții realizate din lemn? Răspunsul este oferit de art. 2.1.5. din Normele tehnice privind ignifugarea materialelor și produselor combustibile din lemn și textile utilizate în construcții — indicativ C 58­/96. întrucât prin ignifugare se întârzie aprinderea materialelor combustibile dar nu se elimină posibilitățile de ardere a materialelor protejate, pot fi luate și alte măsuri de protecție contra incendiilor. Ca atare, se poate concluziona că ignifugarea nu este condiție sine qua non, întârzierea propagării incendiului putând fi realizată și prin alte măsuri (e.g. cămășuire ignifugă a elementelor de construcție). Luând în considerare specificațiile privind termenul de valabilitate al ignifugării din agrementele tehnice a soluțiilor de ignifugare, se poate constata că protecția dată de ignifugare își pierde valabilitatea între 5 și 10 ani în funcție de modul de aplicare al soluției (5 ani pentru aplicarea prin pensulare sau pulverizare, 8 ani pentru aplicarea în bazin de imersie, respectiv 10 ani pentru aplicarea în instalații de vid-presiune). Astfel, nu vor mai fi îndeplinite condițiile care au stat la baza emiterii acestora (clasa de combustibilitate/de reacție la foc), motiv pentru care autorizațiile își vor pierde valabilitatea de drept conform prevederilor art. 30^3 alin. (2) din Legea nr. 307 coroborat cu art. 27 alin. (1) lit. a) din Norme. Avizul sau autorizația de securitate la incendiu își pierde valabilitatea dacă se constată de către agenții constatatori

Este obligatorie ignifugarea elementelor din lemn pentru încadrarea unei construcții în gradul II, III sau IV de rezistență la foc? Read More »

MIGS | Soluții integrate pentru avizul/autorizația ISU

Ce documentații tehnice sunt necesare pentru aviz/autorizație ISU pentru clădiri sau spații din clădiri, cine sunt persoanele autorizate să le întocmească și care este baza legală

Ce documentații tehnice sunt necesare pentru aviz/autorizație ISU pentru clădiri sau spații din clădiri, cine sunt persoanele autorizate să le întocmească și care este baza legală Persoanele fizice și/sau juridice care trebuie să obțină avizul și/sau autorizația ISU pentru securitate la incendiu în conformitate cu prevederile HGR nr. 571/2016 actualizat 2022 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu vor trebui să apeleze la specialiști în construcții autorizați/atestați care să întocmească documentațiile tehnice prevăzute în Normele metodologice privind avizarea/autorizarea de securitate la incendiu, aprobate prin OMAI nr. 180/2022. Documentații tehnice prevăzute în OMAI nr. 180/2022 pentru aviz/autorizație ISU aferente clădirilor sau spațiilor din clădiri Conținutul dosarului care se va depune la ISU variază în funcție de tipul documentului solicitat (aviz sau autorizație de securitate la incendiu), de tipul clădirii (construcție nouă sau existentă) și de situația propusă prin tema de proiectare (în special în cazul construcțiilor existente la care se fac modificări și/sau schimbare de destinație, dar și în cazul unor construcții noi – de exemplu, un bloc nou care trebuie să obțină aviz/autorizație ISU și care nu respectă distanțele față de blocurile învecinate). De asemenea, conținutul dosarului prin care se solicită aviz sau autorizație ISU se poate modifica în momentul modificării Normelor metodologice. Aviz ISU Documente obligatorii: cererea-tip; scenariul de securitate la incendiu preliminar; referatele verificatorilor de proiecte atestați la cerința fundamentală „securitate la incendiu“; planul de situație, scara 1:200, 1:500 ori 1:1.000; piesele desenate la scara 1:50, 1:100 sau 1:200, după caz, pentru arhitectură, în secțiune și pentru fiecare nivel și fațadă, pe care sunt marcate, utilizându-se un cod de culori traseele căilor de evacuare, cu menționarea lungimilor acestora, elementele rezistente la foc de separare a diferitelor funcțiuni și elementele de protecție a golurilor de acces în încăperi; opisul cu documentele depuse. Documente suplimentare (după caz): acordul vecinilor, în cazul includerii în același compartiment de incendiu a mai multor construcții cu proprietari diferiți; expertiza tehnică* la cerința fundamentală „securitate la incendiu“. Autorizație ISU Documente obligatorii: cererea-tip; scenariul de securitate la incendiu; planul de situație, scara 1:200, 1:500 ori 1:1.000, după caz; piesele desenate pentru fiecare nivel, pentru arhitectură, la scara 1:50, 1:100 ori 1:200, după caz, pe care sunt marcate, utilizându-se un cod de culori, traseele căilor de evacuare, elementele rezistente la foc de separare a diferitelor funcțiuni și elementele de protecție a golurilor din acestea, inclusiv secțiuni și fațade ale construcțieii; referatele verificatorilor de proiecte atestați pentru cerința fundamentală „securitate la incendiu“; lista documentelor care atestă performanța la foc a produselor pentru construcții cu rol în satisfacerea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“ ori a celor care au performanțe de comportare la foc; opisul cu documentele depuse. Documente suplimentare (după caz): acordul vecinilor, în cazul includerii în același compartiment de incendiu a mai multor construcții cu proprietari diferiți; expertiza tehnică* la cerința fundamentală „securitate la incendiu“;  piesele desenate** pentru instalații cu rol în asigurarea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“, la scara 1:50, 1:100 ori 1:200, după caz, inclusiv schema gospodăriei de apă pentru incendiu, scheme electrice și funcționale ale stației de pompare pentru incendiu, scheme electrice și de acționare a instalației, schema izometrică, schema coloanelor, schema bloc a instalației de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu; dispozițiile de șantier*** însușite de cei în drept și verificate de un verificator de proiecte atestat, procese-verbale pentru lucrări/instalații cu rol în asigurarea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“, însușite de cei în drept: de verificare-constatare a calității lucrărilor, de control al calității lucrărilor în faze determinante, pentru proba de funcționare a instalației, pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse, de lucrări ascunse pentru subansambluri nestructurale realizate în sisteme din plăci subțiri pentru montaj uscat. NOTĂ: Având în vedere că legiuitorul a considerat suficiente documentațiile tehnice de mai sus, inspectorii din cadrul departamentelor de avizare/autorizare din cadul inspecortaelor județene pentru situații de urgență și București/ilfov NU pot solicita documente în afara celor prevăzute în Normele metodologice, o eventuală solicitare în acest sens fiind abuzivă. Specialiști în construcții autorizați/atestați, cu atribuții în realizarea documentațiilor tehnice Documentațiile tehnice de mai sus sunt întocmite de următori specialiști în construcții: Punctele I-III din cerere se completează de către investitor/beneficiar, iar punctul IV de către proiectanți; Scenariile de securitate la incendiu prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. d^1) și lit. o) din Legea nr. 307/2006 se vor întocmi de o echipă de proiectare interdisciplinară (arhitect și ingineri proiectanți de construcții și instalații) conform prevederilor art. 9 lit. b) coroborat cu anexele nr. 4 și 5 din OMAI nr. 180/2022; Verificarea proiectelor la cerința fundamentală „securitate la incendiu“, inclusiv întocmirea referatelor de verificare, prevăzute la art. 2 lit. b), art. 9 lit. a) și anexele 6 și 12 din OMAI nr. 180/2022 se va realiza de verificatori de proiecte atestați MDLPA, în condițiile prevederilor art. 6 alin. (2), art. 13 alin (1) și (2) și art. 22 lit. c) coroborat cu art. 23 lit. c) din Legea nr. 10/1995 republicată, art. 30^2 alin. (3) din Legea nr. 307/2006 republicată și cap. II din HGR 925/1995; Planul de situație va fi întocmit de arhitect cu drept de semnătură OAR; Piesele desenate la scara 1:50, 1:100 sau 1:200, după caz, pentru arhitectură, în secțiune și pentru fiecare nivel și fațadă, pe care sunt marcate, utilizându-se un cod de culori traseele căilor de evacuare, cu menționarea lungimilor acestora, elementele rezistente la foc de separare a diferitelor funcțiuni și elementele de protecție a golurilor de acces în încăperi vor fi întocmite de arhitect cu drept de semnătură OAR; Lista documentelor care atestă performanța la foc a produselor pentru construcții cu rol în satisfacerea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“ ori a celor care au performanțe de comportare la foc se va întocmi de către specialiștii cu execuția atestați de ISC (diriginți de șantier și responsabili tehnici cu execuția) Opisul va fi redactat de persoana care depune cererea. NOTE: * Expertiza tehnică la cerința fundamentală „securitate la incendiu“, prevăzută la art. 2 lit. c) din OMAI nr. 180/2022 se va realiza de expert tehnic atestat MDLPA, în condițiile prevederilor art. 6 alin. (2) și art. 13 alin (4)  din

Ce documentații tehnice sunt necesare pentru aviz/autorizație ISU pentru clădiri sau spații din clădiri, cine sunt persoanele autorizate să le întocmească și care este baza legală Read More »

expert-tehnic-securitate-la-incendiu-MIGS

În ce situații este obligatorie/necesară expertiza tehnică la cerința fundamentală “securitate la incendiu” și cine este responsabil?​

În ce situații este obligatorie/necesară expertiza tehnică la cerința fundamentală “securitate la incendiu” și cine este responsabil? expert tehnic – specialist cu activitate în construcții atestat în unul sau mai multe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, care efectuează expertiza tehnică a construcțiilor, a execuției lucrărilor de construcții și, în situațiile prevăzute de lege, efectuează expertizarea tehnică a proiectelor; art. 2 lit. b) din Regulament Expertizarea tehnică a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor, denumită în continuare expertizare tehnică, este o activitate complexă care cuprinde, după caz, încercări, relevee, analize și evaluări, necesare determinării stării tehnice a unei construcții existente sau nefinalizate, a modului în care au fost executate lucrările de construcție sau a modului în care un proiect respectă reglementările tehnice în vederea asigurării cerințelor fundamentale aplicabile prevăzute de lege. art.9 alin. (1) din Regulament Expertiza tehnică la cerința fundamentală „securitate la incendiu“, prevăzută la art. 2 lit. c) din Normele metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă aprobate prin OMAI nr. 180/2022, realizată de expert tehnic atestat MDLPA, în condițiile prevederilor art. 6 alin. (2) și art. 13 alin (4)  din Legea nr. 10/1995 republicată, coroborat cu art. 9 alin. (2) din Regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995, cu modificările ulterioare și art. 47 din Normele generale de apărare împotriva incediilor aprobate cu OMAI nr. 163/2007 este obligatorie în următoarele cazuri: în cazul intervențiilor la construcțiile existente, conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 10/1995 republicată (temei legal valabil în cazul tuturor cerințelor fundamentale); în cazul în care nu există documente care să certifice reacția și/sau rezistența la foc produselor pentru construcții cu rol în satisfacerea cerinței fundamentale “securitate la incendiu”, conform art. 6 alin. (2) din Normele metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă aprobate cu OMAI nr. 180/2022; în cazul construcțiilor existente, în cazul dezastrelor sau al accidentelor datorate fenomenelor naturale, acțiunilor umane, activităților tehnologice sau în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcției pentru evaluarea capacității acesteia de satisfacere a cerinței “securitate la incendiu” sau pentru rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuției unor lucrări de construcții, conform art. 47 din Normele generale de apărare împotriva incendiilor aprobate cu OMAI nr. 163/2007; în cazul intervențiilor la construcții existente, în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate factorilor naturali sau antropici sau activităților tehnologice, în vederea evaluării stării tehnice a construcțiilor avariate, la solicitarea autorității contractante sau a beneficiarului privind proiectul/proiectele sau execuția lucrărilor și a construcțiilor, pentru evaluarea construcțiilor existente la acțiuni seismice și, după caz, stabilirea de măsuri de intervenție sau în vederea determinării calității tehnice a unor proiecte conform art. 9 alin. (1) din Regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate; în situația în care, în mod justificat, nu pot fi respectate prevederile reglementărilor tehnice de proiectare, conform pct. 1.3 și 1.4. din adresa IGSU nr. 91184/20.01.2023. Intervențiile la construcțiile existente se referă la lucrări de construire, reconstruire, desființare parțială, consolidare, reparație, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, reabilitare termică, creștere a performanței energetice, renovare, renovare majoră sau complexă, după caz, schimbare de destinație, protejare, restaurare, conservare, desființare totală. Acestea se efectuează în baza unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat și, după caz, în baza unui audit energetic întocmit de un auditor energetic pentru clădiri atestat, și cuprind proiectarea, execuția și recepția lucrărilor care necesită emiterea, în condițiile legii, a autorizației de construire sau de desființare, după caz. Intervențiile la construcțiile existente se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcției. art. 18 alin. (2) din Legea nr. 10/1995 Pentru construcțiile existente, criteriile de performanță privind reacția și/sau rezistența la foc a/ale produselor pentru construcții care nu pot fi dovedite cu unul dintre documentele prevăzute la alin. (1) se determină prin expertiză tehnică întocmită în baza art. 9 din Regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995, cu modificările ulterioare. art. 6 alin. (2) din Normele metodologice (1) Activitatea de expertizare tehnică de securitate la incendiu se efectuează de către experți tehnici atestați în condițiile legii, atunci când o reglementare sau un organism cu atribuții de control al statului prevede acest lucru ori când se referă la situațiile prevăzute mai jos: a) pentru rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuției unor lucrări de construcții; b) la construcțiile existente, în cazul dezastrelor sau al accidentelor datorate fenomenelor naturale, acțiunilor umane, activităților tehnologice sau în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcției pentru evaluarea capacității acesteia de satisfacere a cerinței “securitate la incendiu”. (2) Pentru proiecte și construcții în curs de execuție, prin expertizele tehnice de securitate la incendiu se asigură respectarea integrală a măsurilor de securitate la incendiu stabilite în reglementările tehnice în vigoare. (3) Pentru construcțiile existente, expertizele tehnice de securitate la incendiu, efectuate în situațiile în care, justificat tehnic, nu pot fi respectate prevederile reglementărilor tehnice, stabilesc, în funcție de riscurile de incendiu actualizate, măsuri alternative care să asigure nivelurile de performanță pentru securitatea la incendiu stabilite prin reglementări tehnice specifice. art. 47 din Normele generale de apărare împotriva incendiilor (2) Expertizarea tehnică se poate realiza și în următoarele situații: a) intervenții la construcții existente; b) în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate factorilor naturali sau antropici sau activităților tehnologice, în vederea evaluării stării tehnice a construcțiilor avariate; c) la solicitarea autorității contractante sau a beneficiarului privind proiectul/proiectele sau execuția lucrărilor și a construcțiilor; d) pentru evaluarea construcțiilor existente la acțiuni seismice și, după caz, stabilirea de măsuri de intervenție; e) în vederea determinării calității tehnice a unor proiecte. art. 9 alin. (2) din Regulament Documentația tehnică de avizare/autorizare nu trebuie să conțină raportul de expertiză tehnică întocmit pentru situațiile prevăzute în anexele 4 și 5 din Normele metodologice aprobate prin OMAI nr. 180/2022. În schimb, măsurile compensatorii stabilite de către expertul tehnic trebuie să vizeze îmbunătățirea criteriilor de proiectare care nu pot fi

În ce situații este obligatorie/necesară expertiza tehnică la cerința fundamentală “securitate la incendiu” și cine este responsabil?​ Read More »

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor”, indicativ I 7—2011

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor”, indicativ I 7/2011 – modificări 2023 (în vigoare) – ANALIZĂ partea I

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor”, indicativ I 7/2011 – modificări 2023 (în vigoare) – ANALIZĂ partea I În data de 12.06.2023 au fost publicate în Monitorul Oficial completările/modificările Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor – indicativ I 7/2011. Prezenta analiză a modificărilor aduse Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor – indicativ I 7/2011 sintetizează doar modificările care privesc respectarea cerinței fundamentale “securitate la incendiu”, fără a include celelalte modificări (e.g. actializarea obiectivelor pentru care se aplică sau nu prezentul normativ, alte cerințe fundamentale de calitate, etc.) Partea I a analizei se referă la modificările aduse capitolelor 1 – 5 din normativ. Următoarele modificări/completări/clarificări se regăsesc în actul normativ menționat mai sus: 1. Completarea definițiilor (capitolul 2) arc electric — descărcare luminoasă de electricitate printr-un mediu izolant, în general însoțită de o volatilizare parțială a electrozilor; dispozitiv de detectare a defectului de arc electric — dispozitiv destinat să limiteze efectele defectelor de arc electric prin deconectarea circuitului atunci când un defect de arc este detectat; defect de arc — arc electric în serie sau în paralel, neintenționat și periculos între conductoare; defect de arc în paralel — defect de arc unde curentul circulă între conductoarele active în paralel cu sarcina circuitului; defect de arc la pământ — defect de arc unde curentul circulă prin conductorul activ la pământ; defect de arc în serie — defect de arc unde curentul circulă prin sarcina sau sarcinile circuitului final protejat printr-un dispozitiv de detectare a defectului de arc electric; modul de detectare a defectului de arc electric — parte a dispozitivului de detectare a defectului de arc electric care asigură funcția de detectare și recunoaștere a defectelor de arc la pământ periculoase, în serie sau în paralel și inițierea funcționării dispozitivului care întrerupe curentul; AFDD — dispozitiv de detectare a defectului de arc electric; AFD — modul de detectare a defectului de arc electric. 2. Modificarea timpului maxim de întrerupere alimentare cu energie electrică (art. 4.1.4.1.3. și tab. 4.1.) Timpul maxim de întrerupere stabilit în tabelul 4.1 trebuie aplicat circuitelor finale din clădiri care nu depășesc: 63 A, cu una sau mai multe prize; 32 A, alimentând doar echipamente conectate prin racord fix. 3. Adăugarea unui dispozitiv nou de protecție pentru protecția la defect (protecție împotriva atingerii indirecte) dispozitive de protecție împotriva defectelor cu arc electric (AFDD) (art. 4.1.4.1.11.) 4. Actualizarea/modificarea/clarificarea situațiilor în care trebuie prevăzută o protecție suplimentară printr-un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual (DDR) care nu depășește 30 mA pentru (conform cu recomandările din SR HD 60364-4-41) (art. 4.1.5.2.1.): prize de utilizare generală și/sau receptoare electrice cu un curent nominal care nu depășește 32 A; echipamente mobile pentru utilizări în exterior cu un curent nominal care nu depășește 32 A; pentru circuitele de iluminat, în locuințele unifamiliale. 5. Simplificarea realizării selectivității în cazul utilizării dispozitivelor diferențiale reziduale (art. 4.1.5.2.8. – reprodus integral mai jos) Dacă se montează dispozitive diferențiale reziduale, selectivitatea, conform recomandărilor din SR CEI 61200-53, se realizează ca în fig. 4.1 sau fig. 4.2. 6. Introducerea unui nou articol cu trei subpuncte referitor la protecția suplimentară prin deconectarea automată al apariția unui defect de arc electric (AFDD) (art. 4.1.5.8. – reprodus integral mai jos) 4.1.5.8. Protecție suplimentară prin deconectare automată la apariția unui defect de arc electric (AFDD) 4.1.5.8.1. Date generale Protecția se realizează cu dispozitive destinate să reducă probabilitatea de producere a incendiului în circuitele finale ale unei instalații fixe, din cauza efectului curenților de defect de arc electric. Protecția împotriva efectelor apărute ca urmare a defectelor de arc electric din circuitele finale s-a prevăzut conform recomandărilor din SR EN 62606 și SR HD 60364-4-42/A1 pentru a limita riscurile de incendiu în aval de dispozitiv. 4.1.5.8.2. Defecte de arc electric în serie sau în paralel a) Un defect de arc electric în serie nu implică nicio scurgere spre pământ. În consecință, dispozitivele diferențiale reziduale DDR nu pot să detecteze acest tip de defect. Impedanța curentului de arc în serie reduce curentul de sarcină, ceea ce menține curentul sub pragul de declanșare a întreruptorului automat sau a siguranței fuzibile. b) La un defect de arc electric în paralel între conductorul de fază și conductorul neutru, curentul este limitat de impedanța rețelei și a arcului electric în sine. Întreruptoarele automate convenționale nu au fost concepute pentru arcuri electrice sporadice, acestea acționând la scurt timp după ce s-au produs efectele arcului electric (inițierea arderii materialelor inflamabile din jurul conductorului). 4.1.5.8.3. Dispozitivul pentru detectarea defectului de arc electric AFDD Aceste dispozitive sunt destinate să reducă probabilitatea de producere a incendiului în circuitele finale ale unei instalații fixe datorate efectului curenților de defect de arc electric care prezintă un risc de aprindere la foc în anumite condiții, în cazul în care arcul electric persistă. Conform recomandărilor din SR EN 62606, un dispozitiv AFDD este conceput de către producător ca: a) un dispozitiv unic prevăzut cu un sistem care permite deschiderea circuitului protejat în condițiile specificate; b) un dispozitiv unic care integrează un dispozitiv de protecție; c) o unitate distinctă asamblată la locul de montaj cu un dispozitiv de protecție declarat. Dispozitivul de protecție integrat la pct. b) poate fi un întreruptor automat pentru protecție la supracurenți, conform recomandărilor din SR EN 60898-1, sau un întreruptor automat pentru protecție la curenții diferențiali reziduali DDR, conform recomandărilor din SR EN 61008-1, SR EN 61009-1, SR EN 62423. Dispozitivul AFDD trebuie să asigure detectarea pentru: defect de arc la pământ; defect de arc în paralel; defect de arc în serie. Caracteristicile tehnice principale ale unui AFDD sunt: curent nominal In (gama valori preferențiale: 6, 8, 10, 13, 16, 20, 25, 32, 40, 50, 63 A); tensiune nominală Un = 230 V c.a. (220 — 240 V); frecvență nominală 50 Hz. Acestea sunt completate de SR EN 62606 cu: grad de protecție, capacitate nominală de închidere și de rupere, capacitate nominală de închidere și de rupere pe un pol, curent de scurtcircuit condiționat nominal, curent de scurtcircuit condiționat nominal pe un pol, metoda de conectare etc. 7. Clarificarea/modificarea/completarea unor

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor”, indicativ I 7/2011 – modificări 2023 (în vigoare) – ANALIZĂ partea I Read More »

MIGS | scenariu de securitate la incendiu preliminar

Structură scenariu de securitate la incendiu preliminar (pentru obținerea avizului ISU) conform Anexa nr. 5 din OMAI nr. 180/2022 pentru aprobarea metodologiei de avizare/autorizare privind securitatea la incendiu

Structură scenariu de securitate la incendiu preliminar conform Anexa nr. 5 din OMAI nr. 180/2022 pentru aprobarea metodologiei de avizare/autorizare privind securitatea la incendiu Începând cu data de 27.12.2022, scenariul de securitate la incendiu preliminar necesar obținerii avizului de securitate la incendiu se realizează pe baza structurii-cadru prevăzute la Anexa nr. 5 din OMAI nr. 180/2022. Prin același act normativ (Anexa nr. 4) a fost moficiată structura-cadru a scenariului de securitate , documentație tehincă necesară obținerii avizului de securitate la incendiu. Pentru a vedea diferențele dintre aceste două scenarii de securitate la incendiu, accesează studiul comparativ. Acces rapid Scenariul de securitate la incendiu preliminar necesar obținerii avizului de securitate la incendiu este definit la art. 1 alin. (2) lit. d^1 din Legea nr. 307/2006 completată cu OUG nr. 80/2021 “scenariu de securitate la incendiu preliminar – document, denumit în continuare scenariu preliminar, ce prezintă elementele tehnice esențiale necesare emiterii avizului de securitate la incendiu și stabilește principalele coordonate de proiectare și care, pentru emiterea autorizației de securitate la incendiu, se dezvoltă în scenariul de securitate la incendiu” 1. Caracteristicile construcției sau amenajării 1.1. Datele de identificare A. Date necesare identificării construcției/amenajării: denumire, proprietar/beneficiar, adresă B. Datele de contact ale beneficiarului: nr. de telefon, fax, e-mail etc. C. Profilul de activitate și, după caz, programul de lucru al obiectivului 1.2. Destinația – funcțiuni principale, secundare și conexe ale construcției/amenajării 1.3. Categoria de importanță 1.4. Particularități specifice construcției/amenajării a) tipul clădirii: – civilă (obișnuită, înaltă, foarte înaltă, cu săli aglomerate etc.); – de producție sau depozitare (obișnuită, monobloc, blindată etc.); – cu funcțiuni mixte. b) tipul parcajului, cu precizarea numărului de autovehicule; c) regimul de înălțime și volumul construcției: – regimul de înălțime; – volumul construcției. d) aria construită și desfășurată – aria construită; – aria desfășurată. e) principalele destinații ale încăperilor și spațiilor aferente construcției (În cazul construcțiilor cu funcțiuni mixte se precizează procentul din aria desfășurată care este ocupat de fiecare funcțiune). f) compartimente de incendiu – denumire; – aria construită; – aria desfășurată; – volum. g) numărul maxim de utilizatori Persoane: – număr; – prezența permanentă a persoanelor; – capacitatea de autoevacuare a acestora. Animale: h) capacități de depozitare.   2. Nivelurile riscului de incendiu estimat Se fac potrivit reglementărilor tehnice specifice, pentru fiecare încăpere/grup de încăperi similare, spațiu, compartiment de incendiu, luându-se în considerare: a) valoarea maximă a densității sarcinii termice; b) proprietățile fizico-chimice ale materialelor și substanțelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, pentru construcții de producție și/sau depozitare; c) clase de periculozitate ale materialelor și substanțelor. 3. Nivelurile criteriilor de performanță privind securitatea la incendiu (În cazul construcțiilor împărțite în mai multe compartimente de incendiu, se vor prezenta datele atât pentru fiecare compartiment de incendiu, cât și pentru întreaga construcție.) 3.1. Rezistența și clasa de reacție la foc a celor mai defavorabile elemente de construcție: a) stâlpi, coloane, pereți portanți; b) pereți interiori nestructurali; c) pereți exteriori nestructurali; d) grinzi, planșee, nervuri, acoperișuri terasă; e) acoperișuri autoportante fără pod (inclusiv contravântuiri), șarpanta acoperișurilor fără pod; f) panouri de învelitoare și suportul continuu al învelitorii combustibile; 3.2. Gradul de rezistență la foc/nivel de stabilitate la incendiu 3.3. Asigurarea limitării propagării incendiilor la vecinătăți Se precizează distanțele de siguranță asigurate conform reglementărilor tehnice sau măsurile alternative conforme cu reglementările tehnice, atunci când aceste distanțe nu pot fi realizate; 3.4. Evacuarea utilizatorilor a) măsuri pentru asigurarea controlului fumului (de exemplu, instalații de presurizare și alte sisteme de control al fumului); b) tipul scărilor, forma și modul de dispunere a treptelor (interioare, exterioare deschise, cu rampe drepte sau curbe, cu trepte balansate etc.); c) geometria căilor de evacuare (gabarite: lățimi, înălțimi, pante etc.); d) numărul fluxurilor de evacuare. 3.5. Măsuri pentru accesul și evacuarea copiilor, persoanelor cu dizabilități, bolnavilor și ale altor categorii de persoane care nu se pot evacua singure în caz de incendiu 3.6. Securitatea forțelor de intervenție a) amenajări pentru accesul forțelor de intervenție în clădire și incintă, pentru autospeciale și pentru ascensoarele de incendiu; b) caracteristici tehnice și funcționale ale accesurilor carosabile și ale căilor de intervenție ale autospecialelor, proiectate conform reglementărilor tehnice, regulamentului general de urbanism și reglementărilor specifice de aplicare, referitoare la: – numărul de accesuri; – dimensiuni/gabarite; – trasee; – realizare și marcare. c) ascensoare de pompieri: – tip, număr și caracteristicile acestora; – amplasare și posibilitățile de acces; – sursa de alimentare cu energie electrică de rezervă; – timpul de siguranță.   4. Instalații cu rol în asigurarea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“ – în funcție de echipare (În cazul construcțiilor împărțite în mai multe compartimente de incendiu, se vor prezenta datele atât pentru fiecare compartiment de incendiu, cât și pentru întreaga construcție.) 4.1. Hidranți de incendiu interiori a) tip (apă-apă, aer-aer); b) volumul construcției/compartimentului de incendiu; c) timp teoretic de funcționare d) număr de jeturi pe punct e) debit de calcul f) presiune g) număr de racorduri exterioare; h) sursa de alimentare cu apă a instalației, cu menționarea, după caz, a volumului rezervei de apă; i) caracteristici funcționale ale grupului de pompare. 4.2. Hidranți de incendiu exteriori a) distanțele față de construcție; b) volumul compartimentului de incendiu; c) timp teoretic de funcționare d) debit de calcul e) presiune f) sursa de alimentare cu apă a instalației, cu menționarea, după caz, a volumului rezervei de apă; g) caracteristici funcționale ale grupului de pompare. 4.3. Instalații automate de stingere a incendiilor cu sprinklere a) soluția tehnică de realizare a instalației; b) clasa de pericol de incendiu; c) categoria de depozitare și modul de depozitare; d) aria maximă acoperită de un sprinkler; e) densitatea de calcul; f) aria de declanșare simultană; g) presiune; h) sursa de alimentare cu apă a instalației; i) volumul rezervei de apă; j) numărul de racorduri exterioare. 4.4. Instalații de limitare și stingere a incendiilor cu sprinklere deschise a) zona protejată; b) înălțimea golului; c) aria/lungimea zonei protejate; d) timp teoretic de funcționare; e) intensitate de răcire; f) intensitate de stropire. 4.5. Instalații de stingere a incendiilor cu apă pulverizată a) densitate minimă de pulverizare; b) timp de funcționare; c) rezerva de apă. 4.6. Instalații de stingere a incendiilor cu ceață de apă a) debit specific; b) aria de declanșare simultană; c) intensitate de pulverizare; d) intensitate de stingere;

Structură scenariu de securitate la incendiu preliminar (pentru obținerea avizului ISU) conform Anexa nr. 5 din OMAI nr. 180/2022 pentru aprobarea metodologiei de avizare/autorizare privind securitatea la incendiu Read More »

scenariu-securitate-la-incendiu

Structură-cadru scenariu de securitate la incendiu (pentru obținerea autorizației ISU) conform Anexa nr. 4 din OMAI nr. 180/2022 pentru aprobarea metodologiei de avizare/autorizare privind securitatea la incendiu

Structură-cadru scenariu de securitate la incendiu conform Anexa nr. 4 din OMAI nr. 180/2022 pentru aprobarea metodologiei de avizare/autorizare privind securitatea la incendiu Începând cu data de 27.12.2022, scenariul de securitate la incendiu necesar obținerii autorizației de securitate la incendiu se realizează pe baza structurii-cadru prevăzute la Anexa nr. 4 din OMAI nr. 180/2022. Prin același act normativ (Anexa nr. 5) a fost detaliat scenariul de securitate la incendiu preliminar, documentație tehincă necesară obținerii avizului de securitate la incendiu. Pentru a vedea diferențele dintre aceste două scenarii de securitate la incendiu, accesează studiul comparativ. Acces rapid Scenariul de securitate la incendiu necesar obținerii autorizației de securitate la incendiu este definit la art. 1 alin. (2) lit. o) din Legea nr. 307/2006 completată cu OUG nr. 80/2021 “scenariu de securitate la incendiu – document, parte a pieselor scrise ale proiectului construcției, instalației sau amenajării, care sintetizează regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor stabilite prin documentațiile tehnice de proiectare/execuție elaborate; măsurile adoptate prin scenariul de securitate la incendiu se reflectă în piesele desenate ale documentațiilor de proiectare/execuție“ 1. Caracteristicile construcției sau amenajării 1.1. Datele de identificare A. Date necesare identificării construcției/amenajării: denumire, proprietar/beneficiar, adresă B. Datele de contact ale beneficiarului: nr. de telefon, fax, e-mail etc. C. Profilul de activitate și, după caz, programul de lucru al obiectivului 1.2. Destinația – funcțiuni principale, secundare și conexe ale construcției/amenajării 1.3. Categoria de importanță 1.4. Particularități specifice construcției/amenajării a) tipul clădirii: – civilă (obișnuită, înaltă, foarte înaltă, cu săli aglomerate etc.); – de producție sau depozitare (obișnuită, monobloc, blindată etc.); – cu funcțiuni mixte; b) tipul parcajului, cu precizarea numărului de autovehicule; c) caracteristici dimensionale – pentru fiecare compartiment de incendiu se va preciza: – aria construită; – aria desfășurată; – regimul de înălțime și volumul construcției; – înălțimea maximă dintre carosabilul adiacent accesibil autospecialelor de intervenție și pardoseala ultimului nivel folosibil; – volumul; d) precizări referitoare la numărul maxim de utilizatori (persoane, animale) – se precizează pentru fiecare nivel al construcției și pentru întreaga construcție/amenajare; e) prezența permanentă a persoanelor, capacitatea de autoevacuare a acestora; f) capacități de depozitare; g) numărul căilor de evacuare și, după caz, al refugiilor.   2. Identificarea și stabilirea nivelurilor de risc de incendiu A. Se fac potrivit reglementărilor tehnice specifice, pentru fiecare încăpere/grup de încăperi similare, spațiu, compartiment de incendiu, luându-se în considerare: a) densitatea sarcinii termice; b) proprietățile fizico-chimice ale materialelor și substanțelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, pentru construcții de producție și/sau depozitare; c) clase de periculozitate ale materialelor și substanțelor. B. Caracteristicile proceselor tehnologice și cantitățile de substanțe periculoase, potrivit clasificării din Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare   3. Nivelurile criteriilor de performanță privind securitatea la incendiu 3.1. Stabilitatea la foc și limitarea propagării incendiului și efluenților incendiului în interiorul construcției/compartimentului de incendiu: a) rezistența și clasa de reacție la foc a elementelor de construcții cu menționarea gradului de rezistență la foc a construcției sau a compartimentelor de incendiu, precum și clasa de reacție la foc a elementelor care protejează golurile din aceste elemente; b) elementele de construcție de separare a compartimentelor de incendiu și de protecție a golurilor funcționale din acestea; c) măsuri de protecție la foc pentru instalații electrice, de alimentare cu gaze, ventilație și termice 3.2. Limitarea propagării incendiilor la vecinătăți a) distanțe de siguranță asigurate conform reglementărilor tehnice sau măsurile alternative conforme cu reglementările tehnice, atunci când aceste distanțe nu pot fi realizate; b) măsuri constructive pentru limitarea propagării incendiului pe fațade și pe acoperiș. 3.3. Evacuarea utilizatorilor A. Pentru căile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu se precizează: a) alcătuirea constructivă a căilor de evacuare, separarea față de alte funcțiuni prin elemente de separare la foc și fum, protecția golurilor din pereții ce le delimitează; b) tipul scărilor, forma și modul de dispunere a treptelor: interioare, exterioare deschise, cu rampe drepte sau curbe, cu trepte balansate etc.; c) geometria căilor de evacuare: gabarite – lățimi, înălțimi, pante etc.; d) timpii/lungimile de evacuare; e) numărul fluxurilor de evacuare; f) prevederea de dispozitive de siguranță la uși, cum ar fi dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu, bare antipanică etc.; g) marcarea căilor de evacuare. B. Dacă este cazul, se precizează măsurile pentru accesul și evacuarea copiilor, persoanelor cu dizabilități, bolnavilor și ale altor categorii de persoane care nu se pot evacua singure în caz de incendiu. 3.4. Securitatea forțelor de intervenție A. Se precizează amenajările pentru accesul forțelor de intervenție în clădire și incintă. B. Se precizează caracteristicile tehnice și funcționale ale accesurilor carosabile și ale căilor de intervenție ale autospecialelor, proiectate conform reglementărilor tehnice, regulamentului general de urbanism și reglementărilor specifice de aplicare, referitoare la: – numărul de accesuri; – dimensiuni/gabarite; – trasee; – realizare și marcare. C. Pentru ascensoarele de pompieri se precizează: – tipul – numărul și caracteristicile acestora; – amplasarea și posibilitățile de acces – sursa de alimentare cu energie electrică de rezervă; – timpul de siguranță.   4. Echiparea și dotarea cu instalații cu rol în asigurarea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“ A. Instalație de stingere a incendiilor a) tip: cu apă, gaze/aerosoli, spumă, pulberi; b) zone, încăperi, spații, instalații echipate; c) parametri funcționali: – debite – intensități de stingere și stropire – cantități calculate de substanță de stingere – concentrații de stingere proiectate pe durată de timp normată – presiuni – rezerve de substanță de stingere – surse de alimentare d) timp normat de funcționare B. Instalație de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu (e.c.s.): a) gradul de acoperire, zonele de detectare și alarmare la incendiu; b) tipul detectoarelor, declanșatoarelor manuale, dispozitivelor de alarmare și parametrii funcționali specifici instalațiilor respective; c) condiții pentru amplasarea e.c.s.; d) alte dispozitive comandate/supravegheate de e.c.s. C. Instalație de desfumare/evacuare fum și gaze fierbinți D. Instalație electrică pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu E. Instalație electrică pentru iluminat de siguranță, inclusiv condițiile de alimentare și de funcționare a acesteia F. Instalație de protecție împotriva trăsnetului   5. Măsuri tehnico-organizatorice privind exploatarea construcției A. Instrucțiuni de funcționare a instalațiilor cu rol în asigurarea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“ B. Reguli necesare de verificare și întreținere în exploatare a instalațiilor cu rol în asigurarea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“ C. Recomandări care trebuie avute în vedere la întocmirea documentelor de organizare a apărării împotriva incendiilor aferente construcției ori amenajării respective D. Stingătoare, alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte și mijloace de intervenție: a) tipul și caracteristicile de

Structură-cadru scenariu de securitate la incendiu (pentru obținerea autorizației ISU) conform Anexa nr. 4 din OMAI nr. 180/2022 pentru aprobarea metodologiei de avizare/autorizare privind securitatea la incendiu Read More »

MIGS | Securitatea la incendiu

Normativ P118/1 actualizat 2022 (în dezbatere publică) – Analiză preliminară – principalele noutăți

Normativ P118/1 actualizat 2022 (în dezbatere publică) – Analiză preliminară – principalele noutăți UPDATE 28.02.2025 În data de 28 februarie 2025, Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice a trimis spre publicare normativu indicativ P118/1-2025 la Monitorul Oficial. Mai multe detalii aici. UPDATE 29.03.2024 În data de 29.03.2024, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului – Directia Afaceri Europene si Relatii Internationale și Ministerul Dezvoltarii, Lucrărilor Publice și Administrației – Direcția Tehnică – Serviciul Reglementări în Construcții au notificat Sistemul Informatic al Reglementărilor Tehnice (Comisia Europeană) cu privire la redactarea II a normativului privind securitatea la incendiu P118/2024. După ani de zile în care normativul P118/1 privind securitatea la incendiu a construcțiilor a fost propus în diferite forme neoficiale și blocat din diverse motive, în data de 25.11.2022 MDLPA (Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației) a publicat pe pagina de internet în dezbatere publică Ordinul pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, indicativ P 118/1-2022”. Primul aspect remarcat la propunerea pentru noul normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor este dimensiunea sa, aparent aproape dublă față de normativul P118-99. De asemenea, acesta este mult mai tehnic și mai complex și, ca atare, mult mai dificil de utilizat. Găsiți aici observațiile noastre trimise către MDLPA pe marginea propunerii de modificare/actualizare a normativului P118/1-2022. Modificări / completări / clarificări fundamentale Normativul P118/1-2022 renunță la o serie de noțiuni de bază, înlocuindu-le cu altele sau renunțând complet la ele. Principala modificare adusă de noul normativ este renunțarea la conceptul de “categorie de pericol de incediu” utilizat pentru stabilirea riscului de incendiu al construcțiilor încadrate în categoria construcțiilor de producție / depozitare, fiind utilizată doar sintagma “risc de incendiu” pentru toate construcțiile, indiferent de destinația lor, prin care se realizează și corelarea noului normativ cu prevederile normativelor P118/2-2013 (instalații de limitare și stingere incendii) și P118/3-2015 (instalații de detectare, semnalizare și alarmare incendii). A doua noutate fundamentală a acestui normativ este renunțarea la noțiunea de “grad de rezistență la foc” și utilizarea sintagmei “nivel de stabilitate”, care se stabilește conform acelorași principii ca gradul de rezistență la foc, cu mențiunea că apar două noi categorii – nivel de stabilitate II(+) și III(+). Al treilea spect esențial din noul normativ de securitate la incediu a construcțiilor P118/1-2022 este obligativitatea calculări rezistenței la foc a elementelor de construcție structurale și cu rol de separare pentru împiedicarea focului conform prevederilor SR EN 1991-1-2, SR EN 1992-1-2, SR EN 1993-1-2, SR EN 1994-1-2, SR EN 1995-1-2, SR EN 1996-1-2, precum şi SR EN 1999-1-2, împreună cu amendamentele, eratele şi Anexele naţionale ale acestora, simpla declarare a acestor rezistențe nefiind suficientă. Clarificarea exprimărilor din normativ menite să ellimine căt mai mult interpretările subiective: Art. 1.1.11. În prezenta normă tehnică se utilizează următorii termeni pentru indicarea gradului de obligativitate a prevederilor: a) ”este obligatoriu”, ”trebuie”, ”este necesar” indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor în cauză; b) ”de regulă” indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în majoritatea cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi este permisă, dar trebuie să fie temeinic justificată în proiect; c) ”se admite” indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată în cazuri particulare, fiind obligatorie justificarea ei în proiect; d) ”se recomandă” indică o soluţie preferabilă, care trebuie avută în vedere la alegerea soluţiei; nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată în proiect. Terminologie și noțiuni noi detaliate Normativul P118/1-2022 aduce o serie de noțiuni noi pe care le și detaliază. Mai jos, câteva exemple: Refugiu sigur vital; Zonă de securitate / de securitate relativă Copertină incombustibilă cu rezistență mecanică la ușile de de acces și evacuare; Perete (despărțitor cu rol) de sectorizare; Perete deflector (pentru limitarea efectelor exploziilor volumetrice spre vecinătăți prin suprafețele de decompresie); Acoperiș verde; Fațade “double skin”; Spații de lucru de tip “open space”; Funcțiunea de sport, inclusiv stadioane și arene; Sisteme și dispozitive fotovoltaice și baterii de acumulatoare; Construcții agrozootehnice, inclusiv modul și fluxurile de evacuare a animalelor, în funcție de tipul acestora; Modul de conformare a construcțiilor în cazul schimbării de destinație a acestora. Terminologie și noțiuni existe detaliate Normativul P118/1-2022 clarifică/detaliază mult mai clar o parte a noțiunilor existente și în versiunea din 1999. Mai jos, câteva exemple: Ascensoare (de persoane, de marfă, pentru evacuarea pacienților transportabili, pentru forțele de intervenție); Condiții minime care trebuie asigurate pentru autospeciale de intervenție și autoscări, inclusiv în funcție de parametrii tehnici ai acestora; Criterii de performanță pentru rezistența la foc cu privire la radiația termică (W), acțiunea mecanică la impact (M), etanșeitate la fum (S), rezistenţa la foc de funingine (G), capacitatea de protecție la foc (K), durata de stabilitate la curba standard temperatură – timp (DH), etc.; Clasificarea mult mai detaliată a ușilor cu rol de protecție a golurilor din pereții cu privire la parametrii de rezistență la foc și etanșeitate la fum, inclusiv clase de autoînchidere în funcție de numărul de cicluri de deschidere/închidere;  Se precizează măsurile compensatorii când nu sunt respectate distanțele față de vecinătăți, regimul de înălțime, suprafața desfășurată, lungimile de evacuare, etc., respectiv dotarea construcțiilor cu instalații automate de stingere și/sau instalații de detectare, semnalizare și alarmare incendii. Nu se precizează care sunt măsurile compensatorii pentru construcțiile la care este obligatorie dotarea cu instalațiile de mai sus conform normelor tehnice în vigoare. Se detaliază condițiile minime de încadrare în clasa de reacție la foc și rezistență la foc a pereților încăperilor (inclusiv a căilor de evacuare), în funcție de destinație (inclusiv pentru locuințe); Deși nu se modifică, apare posibilitatea majorării lungimilor de evacuare în funcție de destinație și nivel de stabilitate cu 25%, dacă se asigură dotarea construcției cu instalații automate de stingere, instalații de detectare, semnalizare și alarmare incendii și sistem pentru evacuarea fumului; Se precizează / detaliază modul în care se asigură desfumarea caselor de scară închise, încăperilor tampon și a circulațiilor orizontale comune (holuri, coridoare) care sunt iluminate natural, precum și parametrii tehnico-funcționali a sitemelor pentru evacuarea fumului în general; Se detaliază constructiv construcțiile subterane; Se detaliazăconstructiv construcțiile de sport; Se detaliază constructivconstrucțiile civile supraterane, montane sau din Delta Dunării, amplasate izolat; Se detaliază constructiv parcajele

Normativ P118/1 actualizat 2022 (în dezbatere publică) – Analiză preliminară – principalele noutăți Read More »