#isubrasov

De ce a devenit ISU Brașov irelevant în procesul de autorizare de securitate la incendiu

De ce a devenit ISU Brașov irelevant în procesul de autorizare de securitate la incendiu – STUDIU DE CAZ

De ce a devenit ISU Brașov irelevant în procesul de autorizare de securitate la incendiu – STUDIU DE CAZ sursa: https://www.isujbv.ro/heraldica/ De-a lungul timpului, inspectorii din cadul departamentului de avizare/autorizare al Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Țara Bârsei” al Județului Brașov, pe scurt ISU Brașov, și-au creat o reputație de profesioniști. Dar chiar sunt? Acest articol face o analiză a indicatorilor care definesc performanța în cadrul unui studiu de caz, respectiv un obiectiv de investiții propus spre autorizare aflat în raza de competență a ISU Brașov. Să începem cu o scurtă istorie a departamentului de avizare /autorizare de la ISU Brașov pentru a identifica realizările și oamenii care au stat la baza acestei reputații. Prima persoană care a condus departamentul de avizare/autorizare a ISU Brașov este col. (rez.) Zară Alexandru Sorin, actualmente expert tehnic și verificator de proiecte activ la cerința “securitate la incendiu pentru construcții și instalații” care s-a remarcat prin creșterea exigențelor tehnice ale proiectelor prezentate spre autorizare, dar și pentru blocarea excesivă a documentațiilor de avizare/autorizare depuse prin neasumarea responsabilității și emiterea de respingeri ambigue. Din păcate, această fugă de responsabilitate s-a perpetuat de-a lungul timpului, fiind în prezent un factor definitoriu al ISU Brașov, iar dl. Zară a ajuns să guste din propria rețetă din poziția “clientului”. De asemenea, dl. Zară, fiind apreciat de conducerea IGSU, a fost numit timp de 6 luni într-o funcție de conducere la ISU BIF după tragedia de la Colectiv. Următoarea persoană, de asemenea foarte apreciată de conducerea IGSU, care a preluat departamentul de avizare/autorizare al ISU Brașov este lct. col. Negru Viorel Bogdan, actualmente expert tehnic și verificator de proiecte nepracticant la cerința “securitate la incendiu pentru construcții și instalații” (n.a. dl. Negru nu este expert Ci). Dl. Negru s-a remarcat prin perpetuarea unei politici rigide de respingere a documentațiilor pentru motive minore și/sau abuzive, precum și prin ignorarea cu bună știință a prevederilor legale și a ordinelor inspectorului șef al IGSU (studiu de caz aici). În ciuda acestei situații, dl. Negru a fost împuternicit într-un post de conducere la ISU Prahova (șef inspecție) după tragedia de la Ferma Dacilor, acesta exercitând această poziție la momentul redactării acestui articol, motiv pentru care a mai apărut o persoană pe lanțul șefilor de la avizare/autorizare ISU Brașov. Această persoană, mai exact mr. Rîmniceanu Răzvan Adrian, verificator de proiecte nepracticant la cerința “securitate la incendiu pentru construcții” din noiembrie anul trecut, se remarcă prin atingerea apogeului incompetenței, iresponsabilității și aroganței. Argumentele care stau la baza acestei aserțiuni vor fi prezentate mai jos. Înainte însă de analiza studiului de caz, trebuie să analizăm și performanțele celor 5 persoane care au activat anul trecut în cadrul departamentului de avizare/autorizare ISU Brașov, la care se adaugă și șeful acestui departament. Pentru a avea o imagine actualizată cât mai clară asupra acestor performanțe, am ales un indicator public relevant, respectiv numărul de autorizații de securitate la incendiu emise de ISU Brașov în anul 2023. Pe întregul parcurs al anului 2023, ISU Brașov a emis un număr total de 72 de autorizații de securitate la incendiu, din care 7 sunt acordate pentru amenajări temporare (e.g. festivalul berii sau târgul de Crăciun). Dacă luăm în considerare doar autorizațiile pe termen lung, cele 65 de autorizații de securitate la incendiu emise în anul 2023 de ISU Brașov reprezintă o medie de 13 autorizații emise anul trecut de fiecare din cei 5 inspectori activi în cadrul departamentului de avizare/autorizare, fără a lua în considerare și șeful departamentului, respectiv o medie de 1,08 autorizații/inspector/lună pe parcursul anului 2023. Pentru o imagine mai exactă trebuie luate în considerare și costurile salariale pentru atingerea unei asemenea performanțe. Considerând un venit mediu net de 1000 de euro a ofițerilor I și II, la care se adugă taxele legale, putem considera un venit brut pentru un inspector de 1500 de euro pe lună, respectiv de 2000 de euro pentru șeful departamentului. Astfel, costurile pentru emiterea a 65 de autorizații de securitate la incendiu pe termen lung în anul 2023 pot fi estimate la 9500 de euro/lună, respectiv la 114000 de euro pentru întregul an 2023. STUDIU DE CAZ ISU Brașov – Clădire civilă cu săli aglomerate Context Pentru o înțelegere mai bună a stadiului procesului de autorizare aferent obiectivului de investiții analizat, am rezumat acest proces de la debutul acestuia până la data prezentului articol. Pentru protejarea intimității, identitatea investitorului și a persoanei împuternicite, denumirea și locația exactă a obiectivului de investiții nu vor fi prezentate. În data de 21 noiembrie 2023 a fost depusă o documentație tehnică în vederea obținerii autorizației de securitate la incediu pentru o clădire civilă cu săli aglomerate. Trebuie precizat că, dintr-o eroare materială, nu au fost depuse procesele verbale de execuție a lucrărilor de construcții și instalații, aspect adus la cunoștință de către ISU Brașov printr-o comunicare emisă în baza art. 21 alin. (1) din Normele metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă aprobate prin OMAI nr. 180/2022 (n.a. pe scurt, Norme). Lipsa acestor documente a fost semnalată de ISU Brașov printr-o comunicare din data de 28.11.2023, dată la care dl. Negru a fost la conducerea departamentului de avizare/autorizare. Trebuie precizat faptul că adresa de comunicare a lipsei documentelor trimisă de dl. Negru nu nominalizează în mod expres ce procese verbale sunt necesare, fiind un simplu copy/paste al art. lit. e)din Anexa nr. 12 la Norme). click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare În data de 18.12. 2023 au fost depuse documentele exact așa cum au fost solicitate de ISU Brașov prin comunicarea anterioară. În data de 23.01.2024, moment în care dl. Rîmniceanu a fost la conducerea departamentului de avizare/autorizare, a fost emisă o nouă comunicare de către ISU Brașov prin care investitorul era anunțat că nu s-au depus toate documentele prevăzute la anexa nr. 12 din norme și că, pe cale de consecință, trebuie reluat procesul de autorizare. Trebuie precizat faptul că adresa de comunicare a lipsei documentelor trimisă de dl. Rîmniceanu menționează procesele verbale deja depuse în data de 18 decembrie

De ce a devenit ISU Brașov irelevant în procesul de autorizare de securitate la incendiu – STUDIU DE CAZ Read More »

neîncadrare în HG571 spațiu de comerț cu suprafața sub 200 mp v.1

În ce condiții este obligatorie obținerea avizului/autorizației de securitate la incendiu pentru un spațiu comercial delimitat de restul construcției monofuncționale de comerț prin elemente de construcție similar unui compartiment de incediu? – STUDIU DE CAZ​

În ce condiții este obligatorie obținerea avizului/autorizației de securitate la incendiu pentru un spațiu comercial delimitat de restul construcției monofuncționale de comerț prin elemente de construcție similar unui compartiment de incediu? – STUDIU DE CAZ​ Pentru a încerca să răspundem la această întrebare, vă propunem un studiu de caz care tratează 3 spații comerciale alipite care împreună sunt delimitate de restul centrului comercial prin pereți realizați din materiale C0(CA1) – beton armat cu rezistența la foc minim 3 ore (REI 180′), având planșeu realizat din materiale C0(CA1) – beton armat cu rezistența la foc minim 2 ore (REI 120′). Regimul de înălțime este Parter (spațiile studiate, deci fără alte spații deasupra) și Parter+Etaj Parțial (restul centrului comercial). Trebuie sau nu aviz ISU sau autorizație de securitate la incendiu pentru spațiul comercial compus din cele 3 spații și delimitat prin elemente de construcție similar unui compartiment de incendiu? Pentru o analiză cât mai obiectivă, am transmis pe baza OG nr. 27/2002 în data de 13.03.2023 o solicitare către Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Țara Bârsei” a Județului Brașov în raza căruia se află clădirea monofuncțională de comerț în care sunt amplasate aceste spații, în vederea emiterii unui punct de vedere al autorităților competente cu privire la (ne)încadrarea spațiilor comerciale în prevederile HGR nr. 571/2016. În data de 23.03.2023 am primit un răspuns care nu tratează obiectul solicitării, nu respectă prevederile art. 13 din OG nr. 27/2002, iar temeiul legal indicat în răspuns este incomplet și/sau irelevant raportat la obiectul solicitării. Lăsând la o parte faptul că răspunsul nu tratează obiectul solicitării, afirmațiile din răspunsul ISU Brașov cu privire la (ne)încadrarea în prevederile HGR nr. 571/2016 făcând referire doar la „construcția respectivă“ și la „obiectivul în cauză“, fără a fi clar dacă acesta se referă la spațiul comercial pentru care a fost făcută solicitarea, la toată clădirea sau la părți din aceasta, nefiind respectat principiul clarității și faptul că nu respectă prevederile art. 13 din OG nr. 27/2002 cu privire la semnarea acesteia de către șeful compartimentului care a soluționat petiția și indicarea corectă a temeiului legal al soluției adoptate nefiind respectat principiul legalității, ne vom axa doar pe analiza de fond a studiului de caz propus spre dezbatere. Analiză Trebuie precizat că temeiul legal constând în prevederile art. 30, alin. 1, respectiv art. 30^1 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 invocat de ISU Brașov în răspuns nu este aplicabil tocmai prin prisma faptului că aceste articole se referă EXCLUSIV la construcții și/sau amenajări pentru care este obligatorie obținerea avizului/autorizației de securitate la incendiu, dispoziții care nu sunt incidente în cazul de față. Motivarea ISU Brașov cu privire la modul în care „la stabilirea obligativității solicitării și obținerii avizului de securitate la incendiu pentru construcțiile existente se ține cont de (…) data punerii în funcțiune (data realizării investiției ori în urma schimbării de destinație)“ este fundamental eronată pentru că ar impune de facto aplicarea retroactivă a unor prevederi legale abrogate. Spre exemplu, toate spațiile de alimentație publică cu suprafața mai mare de 200 m2 (indiferent dacă se află sau nu într-o clădire de locuințe colective), puse în funcțiune înainte de 30.09.2022 (data intrării în vigoare a modificărilor HGR nr. 571) și pentru care se solicită azi (ne)încadrarea în prevederile HGR nr. 571 vor trebui să obțină în mod OBLIGATORIU avizul/autorizația de securitate la incendiu în baza unor prevederi legale abrogate (pct. II lit. b din HGR nr. 571), ceea ce este abuziv și ilegal, această abordare fiind în contradicție directă cu principiul constituțional cu privire la aplicarea retroactivă a legii. Vă rog să rețineți că aplicarea retroactivă a legislației este reglementată la art. 15 din Constituția României și se referă exclusiv la faptul că “Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“, nefiind aplicabilă în cazul de față, având în vedere că prevederile invocate de ISU Brașov nu se încadrează în aceste categorii și, ca atare, această abordare reprezintă o încălcare a legii fundamentale. Vă rog să constatați că nu este respectat principiul constituționalității. Referitor la exemplul supus atenției „pentru o înțelegere mai bună a modului de încadrare a construcțiilor în HG 571/2016“, trebuie precizat că legislația în vigoare (HGR nr. 571/2016) NU prevede posibilitatea obținerii avizului/autorizației de securitate la incendiu pentru un spațiu comercial cu suprafața de 200 m2 decât EXCLUSIV pentru spații comerciale amplasate în clădiri de locuit colective având această suprafață minimă (pct. II lit. a) din HGR nr. 571/2016 – „comerț, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp, sau dacă spațiul este amenajat în clădiri de locuit colective, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 200 mp“). Trebuie reținut că spațiul studiat NU este amplasat în clădiri de locuit colective și are aria desfășurată mai mică de 200 m2. Referitor la trimiterea ISU Brașov la prevederile art. 2 lit. a) din Normele metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă aprobate cu OMAI nr. 180/2022 cu privire la faptul că documentațiile tehnice se elaborează conform art. 9 din Legea nr. 50/1991, trebuie reținut că în normele metodologice NU sunt prevăzute documentațiile tehnice necesare obținerii unei adrese de ne-încadrare în prevederile HG nr. 571/2016, motiv pentru care solicitarea de ne-încadrare a fost transmisă în baza OG nr. 27/2002. Pentru pentru o înțelegere mai bună a modului de încadrare a construcțiilor în HG 571/2016, supunem atenției reprezentanților ISU Brașov două modalități corecte (și legale) de abordare a exemplului prezentat de aceștia: Trebuie reținut faptul că protecția la foc clădirilor se face atât prin măsuri de protecție activă (instalații cu rol în asigurarea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“), cât și prin măsuri constructive de protecție pasivă (elemente de construcție cu rol în limitarea propagării incendiului). În acest sens, trebuie menționat că delimitarea spațiului studiat prin elemente de construcție similar unui compartiment de incendiu reprezintă un plus de siguranță la incendiu pentru întreaga clădire mai semnificativ (nu implică posibilitatea erorii umane și/sau defecțiunilor tehnice pentru acționarea instalațiilor) decât dotarea cu instalații cu rol în asigurarea cerinței fundamentale „securitate la incendiu“ a unui spațiu

În ce condiții este obligatorie obținerea avizului/autorizației de securitate la incendiu pentru un spațiu comercial delimitat de restul construcției monofuncționale de comerț prin elemente de construcție similar unui compartiment de incediu? – STUDIU DE CAZ​ Read More »