#autorizatiiisubif

ISU BIF (Partea II) – Halucinațiile, abuzul și aroganța – (in)competență, (i)responsabilitate sau (doar) prostie? – STUDIU DE CAZ sursa: https://isubif.ro/local/audiente/ Introducere Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Dealul Spirii” București-Ilfov (ISU BIF) este cel mai mare inspectorat pentru situații de urgență din România, fiind responsabil cu emiterea avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu în Municipiul București și Județul Ilfov.  Pentru a avea o imagine cu privire la performațele acestui inspectorat trebuie făcută o analiză a rezultatelor obținute, a cunoașterii normelor tehnice de securitate la incendiu și a modului de comunicare. Condus de către un fizician și doi adjuncți împuterniciți (probabil pentru exercitarea controlului politic), ISU BIF, acest incubator de “speciali” finanțați din bani publici se încadrează în același tipar care caracterizează marea majoritate a inspectoratelor județene, respectiv incompetență, iresponsabilitate și  aroganță într-un climat general de aplicare neunitară a prevederilor legale în vigoare după bunul plac al organelor de avizare/autorizare din fiecare inspectorat județean. Astfel, analiza ISU BIF este structurată în 3 părți: Partea I (ANALIZĂ) – Autorizații de securitate la incendiu 2023 – performanță, iluzie sau misticism? Partea II (STUDIU DE CAZ) – Halucinațiile, abuzul și aroganța – (in)competență, (i)responsabilitate sau (doar) prostie? Partea III (STUDIU DE CAZ) – Sesizarea instanței de contencios, a parchetului militar și a corpului de control al MAI – există justiție? Această parte se referă la derularea procesului de avizare de securitate la incendiu la ISU BIF, raportat la prevederile legale, competență și responsabilitate.  Din păcate, aceste 3 aspecte nu se regăsesc prea mult în activitatea ISU BIF care pare ghidată mai degrabă de patronul spiritual și mai puțin de normativul P118 de siguranță la foc a construcțiilor, Normele metodologice privind avizarea și autorizare de securitate la incendiu și protecție civilă sau bunul simț, așa cum puteți descoperi în studiul de caz de mai jos. Spre deosebire de studiul de caz de la ISU Brașov, unde inspectorii nu au intrat în analiza tehnică a obiectivului de investiții propus spre autorizare, împiedicându-se în în propria incapacitate de înțelegere a responsabilității ce derivă din această analiză, acest stadiu a fost atins (din păcate) la Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spiurii“ București-Ilfov, care a reușit să elucubreze prin gura fizicianului colonel o adresă de neconformare. UPDATE: În data de 23.07.2024 a fost emis avizul de securitate la incendiu. Ca atare partea a III-a din trilogia ISU BIF a rămas fără obiect. Dacă se vrea, se poate… Trebuie menționat că nu toate observațiile ISU BIF au fost abuzive și/sau nedocumentate, acestea fiind remediate în a doua depunere. STUDIU DE CAZ – Clădire administrativă Context Pentru o înțelegere mai bună a stadiului procesului de avizare aferent obiectivului de investiții analizat, am făcut un rezumat al acestui proces de la debutul acestuia până la data prezentului articol, urmând ca, în funcție de evoluția situației, să prezentăm și traseul judiciar al speței în ultima parte a trilogiei ISU BIF. Pentru protejarea intimității, identitatea investitorului și a persoanei împuternicite, denumirea și locația exactă a obiectivului de investiții nu vor fi prezentate. În data de 04.03.2024 a fost depusă la ISU BIF o documentație tehnică în vederea obținerii avizului de securitate la incediu pentru o clădire civilă cu destinație administrativă cu prezentarea tuturor documentelor prevăzute la Anexa nr. 6 din Normele metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă aprobate prin OMAI nr. 180/2022 (n.a. pe scurt – Norme metodologice). click pe imagine pentru vizualizare Plângere prealabilă pentru nerespectarea termenului legal de emitere a avizului Având în vedere nerespectarea de către “specialiștii speciali” a termenului de emitere a avizului sau a adresei de comunicare a eventualelor neconformități așa cum este prevăzut la art. 25 alin. 1 din Norme, a fost înaintă spre ISU BIF în data de 29.03.2024 o plângere prealabilă în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în vederea emiterii unui răspuns. click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare Adresă de constatare neconformități emisă de ISU BIF Deși am făcut plângerea prealabilă după 4 zile de la împlinirea termenul legal în care ar fi trebuit să răspundă, nu a fost suficient și după încă o săptămână, respectiv în data de 05.04.2024, ISU BIF a emis fizic un răspuns al fizicianului la cererea de emitere a avizului de securitate la incendiu a obiectivului de investiții propus (clădire administrativă) pe care l-a transmis electronic. Plângere prealabilă împotriva adresei de constatare neconformități Dacă vă întrebați ce înseamnă notația PP din adresa de “neconformități” constatate de organ “în urma verificărilor de specialitate”, trebuie menționat că aceasta reprezintă prescurtarea de la Plângere Prealabilă în sensul prevăzut de Legea nr. 544/2004. De asemenea, notațiile cu culoare albastră reprezintă neconformități reale identificate de organele de avizare/autorizare. Până la urmă, cine nu muncește, nu greșește, dar de la o verificare temeinică și legală a documentației de avizare până la un abuz împins la limita ridicolului este un pas mic pe care ISU BIF a decis să îl facă. click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare Răspuns ISU BIF la plângerea prealabilă împotriva adresei de constatare neconformități Pe principiul consacrat deja al inspectoratelor pentru situații de urgență “ne menținem punctul de vedere că noi NU greșim niciodată” ISU BIF a emis un răspuns patetic la plângerea prealabilă. click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare click pe imagine pentru vizualizare Analiză Pentru a ne edifica cât mai bine cu privire la “neconformitățile” constatate de organ “în urma verificărilor de specialitate”, cele mai flagrante dintre acestea vor fi reproduse în paralel exact așa cum apar în adresa de constatare a nceonformităților, în plângerea prealabilă și în răspunsul ISU BIF la această plângere. Adresă constatare neconformități nu se regăsește avizul regiei/societății furnizoare apă din care să reiasă debitul de calcul asigurat de 15 l/s pentru hidranți exteriori Plângere prealabilă împotriva adresei ISU BIF acest aviz NU este prevăzut la pct. 2 al anexei nr. 6 din Norme, nefiind obligatorie depunerea acestuia Răspuns ISU BIF la plângerea prealabilă în conformitate cu prevederile art. 6.1, 6.30 și 12.3

ISU BIF (Partea I): Autorizații de securitate la incendiu 2023 – performanță, iluzie sau misticism? – ANALIZĂ sursa: Facebook Introducere Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Dealul Spirii” București-Ilfov (ISU BIF) este cel mai mare inspectorat pentru situații de urgență din România, fiind responsabil cu emiterea avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu în Municipiul București și Județul Ilfov.  Pentru a avea o imagine cu privire la performațele acestui inspectorat trebuie făcută o analiză a rezultatelor obținute, a cunoașterii normelor tehnice de securitate la incendiu și a modului de comunicare. Condus de către un fizician și doi adjuncți împuterniciți (probabil pentru exercitarea controlului politic), ISU BIF, acest incubator de “speciali” finanțați din bani publici se încadrează în același tipar care caracterizează marea majoritate a inspectoratelor județene, respectiv incompetență, iresponsabilitate și  aroganță într-un climat general de aplicare neunitară a prevederilor legale în vigoare după bunul plac al organelor de avizare/autorizare din fiecare inspectorat județean. Astfel, analiza ISU BIF este structurată în 3 părți: Partea I (ANALIZĂ) – Autorizații de securitate la incendiu 2023 – performanță, iluzie sau misticism? Partea II (STUDIU DE CAZ) – Halucinațiile, abuzul și aroganța – (in)competență, (i)responsabilitate sau (doar) prostie? Partea III (STUDIU DE CAZ) – Sesizarea instanței de contencios, a parchetului militar și a corpului de control al MAI – există justiție? Prima parte se referă la analiza rezultatelor pe linie de avizare/autorizare de securitate la incendiu obținute de ISU BIF, raportat la prevederile legale, competență și responsabilitate.  Din păcate, aceste 3 aspecte nu se regăsesc prea mult în activitatea ISU BIF care pare ghidată mai degrabă de patronul spiritual și mai puțin de normativul P118 de siguranță la foc a construcțiilor, Normele metodologice privind avizarea și autorizare de securitate la incendiu și protecție civilă sau bunul simț, așa cum se va dovedi în Partea a II-a (STUDIU DE CAZ). Autorizații de securitate la incendiu emise de ISU BIF în anul 2023 Context Un bun indicator al performanțelor serviciului de avizare/autorizare este numărul de autorizații de securitate la incendiu emise de inspectorat în anul 2023 de către un număr nespecificat de inspectori (informațiile nu sunt publice), dar având în vedere organizarea acestora în 3 birouri, se poate pleca de la premisa că sunt cel puțin 40 de persoane în acest departament. Trebuie precizat că numărul avizelor nu a putut fi analizat, având în vedere că această informație nu este publică, orice diferență influențând corespunzător performanțele organelor de avizare/autorizare. De asemenea, trebuie menționat că, având în vedere incoerența modului de realizare a listei autorizațiilor de securitate la incendiu și lipsa unui document editabil, prezenta analiză poate avea erori de ±3%. Incompetența BIF te lovește chiar din primul rând al listei cu autorizații, unde BIF consideră că studiourile Kanal D reprezintă sediul unei instituții publice. Prostie sau interes politic de promovare ilegală a unui trust media privat? Teoretic DNA ar trebui să lămurească acest aspect, dar DNA doarme și nu poate fi deranjat. Analiză Pentru a avea o imagine cât mai actualizată a performanțelor ISU BIF, în acest articol se face o analiză în funcție de destinație doar a autorizațiilor de securitate la incendiu emise de ISU BIF în anul 2023 utilizând situația dezordonată cronologic publicată pe site-ul ISU BIF. 1. Sedii ale instituțiilor publice: 1 2. Clădiri monofuncționale sau spații amenajate în clădiri cu funcțiuni mixte, având destinaţia de îngrijire a sănătății sau dispensare şi policlinici: 7 3. Clădiri monofuncționale sau spații amenajate în clădiri cu funcțiuni mixte, având destinaţia de educație timpurie şi învățământ primar, învățământ secundar, terțiar nonuniversitar, universitar sau pentru formarea profesională a adulților: 31 NOTĂ: Trebuie reținută lipsa de înțelegere a faptului că, atât casele de copii, cât și creșele nu sunt unități de învățământ, aceste obiective fiind încadrate la funcțiunea de sănătate conform normelor și normativelor în vigoare. Poate creșele pentru viitorii inspectorii ISU BIF or fi obiective de învățământ. 4. Clădiri monofuncționale sau spaţii amenajate în clădiri cu funcțiuni mixte, având destinaţia de centre rezidențiale: 0 NOTĂ: Încadrarea greșită a obiectivelor de investiții nu trebuie să ne mire prea mult, având în vedere că în opinia ISU BIF centrele de afterschool și grădinițele cu program normal sunt considerate centre rezidențiale (vezi poz. 1 și 2 și nu numai din acestă secțiune). 5. Clădiri monofuncționale sau spații amenajate în clădiri cu funcțiuni mixte, având destinaţia de cultură: 3 6. Sisteme pentru alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor în localități: 0 NOTĂ: Nu a fost autorizat nici-un sistem pentru alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor în București de când a fost inventat BIF-ul până în prezent și totuși, veți vedea cum resping documentații de aviz/autorizație și insistă în mod abuziv ca beneficiarul să prezinte o adresă de la furnizorul de apă al localității (neautorizat) cu privire la parametrii funcționali furnizați pentru stingerea incendiilor. Cel mai probabil nu au citit actul normativ care reglementează funcționarea dumnealor, respectiv Regulamentul de organizare și funcționare și a organigramei Inspectoratului General pentru Situații de Urgență aprobat prin Hotărârea nr. 1.490 din 9 septembrie 2004 (actualizată până la data de 1 septembrie 2016) care stipulează la art. 24: (1) În timpul îndeplinirii serviciului, personalul Inspectoratului General și cel al structurilor subordonate este învestit cu exercițiul autorității publice. (2) În raport cu atribuțiile specifice, personalul are următoarele drepturi și îndatoriri specifice: (…) d) să solicite de la persoanele fizice și juridice (n.a. furnizorul local de apă neautorizat APA NOVA) datele, informațiile și documentele necesare îndeplinirii atribuțiilor legale; (…) Probabil că este mai simplu să încalce legea, să respingă documentațiile și să comită abuzuri, decât să-și facă treaba. E mai simplu și nici nu trebuie să-și asume vreo răspundere că salariul merge cu tot cu prime și bonusuri, că doar nu sunt speciali degeaba. 7. Lăcașuri de cult şi spaţii de cazare aferente: 1 8. Clădiri de locuit colective: 4 9. Clădiri monofuncţionale sau spaţii amenajate în clădiri cu funcţiuni mixte, având destinaţia de gară, autogară şi aerogară: 1 10. Clădiri monofuncţionale sau spaţii amenajate în clădiri cu funcţiuni mixte, având destinaţia de comerț, sau dacă spaţiul este amenajat în clădiri de locuit colective: 147