sistemul-calitatii-in-constructii-din romania

Sistemul (lipsei) calității în construcții din România…

Sistemul (lipsei) calității în construcții din România… Cuprins Context Lipsa de competență, dusă chiar la nivel de ignoranță, a unor funcționari publici, fie că aceștia sunt parte a compartimentelor de urbanism din cadrul primăriilor sau Consiliilor Județene sau a celor de avizare/autorizare din componența inspecțiilor de prevenire aferente inspectoratelor județene pentru situații de urgență ori inspectorate județene de stat în construcții, agenții județene de protecția mediului, etc. se regăsește în practica zilnică în discuții interminabile și inutile cu privire la aplicarea unitară a legislației în vigoare din domeniul calității în construcții, precum și rolul factorilor ce o compun. Consecințele acestui flagel generalizat la nivelul instituțiilor statului, a cărui scop este asigurarea unui climat stabil și previzibil, sunt tocmai opusul acestui deziderat, aspect binecunoscut de specialiștii în construcții, dar și de societatea civilă și membrii comunității de afaceri care au neșansa să interacționeze cu aceste instituții. Acest articol nu tratează un studiu de caz aflat pe o nișă (e.g. securitatea la incendiu, rezistența și stabilitatea, etc.) și nu vizează direct vreo instituție publică (e.g. ISU, ISC, etc.), referindu-se la disfuncționalitățile generalizate ale întregului sistem al calității în construcții din România. Articolul nu analizează factorii implicați în producția, distribuția, evaluarea tehnică și/sau agrementarea produselor pentru construcții, elaborarea și completarea normelor și normativelor tehnice, utilizare și post-utilizarea construcțiilor, limitându-se doar la factorii implicați direct în proiectarea și executarea construcțiilor și instalațiilor aferente acestora. De asemenea, acest articol nu ia în considerare așa numiții „auditori energetici pentru clădiri“, o categorie inutilă creată artificial pentru satisfacerea unor interese financiare ale unor grupuri de interese și mai puțin competența, având în vedere că legislația în vigoare a prevăzut deja experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală economie de energie și izolare termică, care, sper că toată lumea este de acord că, având în vedere condițiile minime de atestare (minim 12 ani experiență) pot fi considerați la un nivel de competență mult mai ridicat decât niște persoane care se prezintă la atestare doar pe baza unei binecuvântări dată de, în mod paradoxal, organizatorul (?!?) unui curs la kilogram (80 de ore) organizat strict din rațiuni financiare. Art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 republicată Pentru obținerea unor construcții de calitate sunt obligatorii realizarea și menținerea, pe întreaga durată de existență a construcțiilor, a următoarelor cerințe fundamentale aplicabile: a) rezistență mecanică și stabilitate; b) securitate la incendiu; c) igienă, sănătate și mediu înconjurător; d) siguranță și accesibilitate în exploatare; e) protecție împotriva zgomotului; f) economie de energie și izolare termică; g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.   Astfel, prin conlucrarea factorilor implicați, luând în considerare prevederile legale de mai sus, se poate identifica clar trasabilitatea implementării sistemului calității în fiecare etapă a realizării construcțiilor, aspect concretizat în Cartea Construcției. Acest proces se desfășoară în toate fazele sale (proiectare și execuție) printr-un mecanism simplu: Realizare → Verificare   În funcție de stadiul construcției, pot fi identificate doar 2 cazuri: Cazul I – construcție nouă Etapa 1 (proiectant → verificator de proiecte atestat) Faza 1 – Realizare proiecte În baza temei de proiectare emisă de investitor se vor realiza proiectele pe specialități și vor fi supuse controlului de calitate prin prezentarea lor la verificatori de proiecte la toate cerințele fundamentale prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 republicată.  Faza 2 – Verificare proiecte Proiectele care vor respecta toate cerințele fundamentale obligatorii se vor prezenta verificatorilor de proiecte atestați (angajați ai investitorului). Art. 2 lit. a) din Regulament verificator de proiecte – specialist cu activitate în construcții atestat în unul sau mai multe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, care efectuează verificarea proiectelor în ceea ce privește respectarea reglementărilor tehnice și cerințelor fundamentale aplicabile prevăzute de lege Din păcate, deși prevederile legale sunt mai mult decât clare cu privire la obligativitatea verificării la toate cerințele fundamentale, în România decizia cerințelor la care se va verifica un proiect nu aparține, așa cum prevede legea, proiectantului, marea majoritate a acestora fiind interesați mai mult de partea comercială și disponibilitatea achitării verificărilor de către investitor cu riscul pierderii contractului cu investitorul. Această decizie este luată arbitrar de funcționari publici de prin primării, agenții și/sau inspectorate, probabil în funcție de ce visat cu o seară înainte sau ce au mâncat la micul dejun, motiv pentru care în mileniul 3 se edifică construcții cu un nivel de calitate sub ceea ce se făcea în secolul trecut. Probabil că nu sunt singurul verificator căruia i s-au prezentat la verificare proiecte de blocuri, de exemplu, cu solicitarea de restaurant „Am dori o verificare B1 și D1 vă rog că așa ne-au solicitat de la Primărie“. Asta fără a mai vorbi de neînțelegerea evidentă a importanței calității în construcții, că până la urmă nu e grija dezovoltatorului că se împiedică locatarii sau că se aud zgomotele de împerechere din dormitorul vecinului. Dezvoltatorul și-a luat banul deja de la fraieri. „Ooo, așa mult pentru o ștampilă?“ întreabă investitorul din Maybach. „Nu, așa puțin raportat la valoarea investiției și a celor minim 8 ani de muncă, studiu și nervi ca să existe ștampila.“ îi răspund. „La București verificăm la toate cerințele de arhitectură cu banii ăștia!“ „Ia-ți cotețu’ de Maybach de aici și plimbă-l la București la ștampilatori.“ este ultimul sfat gratuit pe care-l dau deja aproape automat „sărmanilor dezvoltatori“ cu Maybach. Da, există și verificatori care nu merită să se numească verificatori, fiind doar ștampilatori la prețuri de dumping, iar în loc de Maybach se poate citi orice tip de mașină de lux, înțelegeți ideea. Etapa 2 (Responsabil tehnic cu execuția atestat → diriginte de șantier atestat) Faza 3 – Realizare lucrări În baza proiectelor verificate de verificatori de proiecte atestați se demarează execuția lucrărilor, asigurarea calității lucrărilor fiind în sarcina responsabilulilor tehnici cu execuția atestat (angajați ai antreprenorului de construcții-montaj). Art. 2 lit. c) din Regulament responsabil tehnic cu execuția – specialist cu activitate în construcții autorizat, cu atribuții privind asigurarea calității execuției lucrărilor de construcții pe care le coordonează, din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul procesului de execuție; Faza 4

Sistemul (lipsei) calității în construcții din România… Read More »