Sistemul (lipsei) calității în construcții din România…
Cuprins
Context
Lipsa de competență, dusă chiar la nivel de ignoranță, a unor funcționari publici, fie că aceștia sunt parte a compartimentelor de urbanism din cadrul primăriilor sau Consiliilor Județene sau a celor de avizare/autorizare din componența inspecțiilor de prevenire aferente inspectoratelor județene pentru situații de urgență ori inspectorate județene de stat în construcții, agenții județene de protecția mediului, etc. se regăsește în practica zilnică în discuții interminabile și inutile cu privire la aplicarea unitară a legislației în vigoare din domeniul calității în construcții, precum și rolul factorilor ce o compun.
Consecințele acestui flagel generalizat la nivelul instituțiilor statului, a cărui scop este asigurarea unui climat stabil și previzibil, sunt tocmai opusul acestui deziderat, aspect binecunoscut de specialiștii în construcții, dar și de societatea civilă și membrii comunității de afaceri care au neșansa să interacționeze cu aceste instituții.
Acest articol nu tratează un studiu de caz aflat pe o nișă (e.g. securitatea la incendiu, rezistența și stabilitatea, etc.) și nu vizează direct vreo instituție publică (e.g. ISU, ISC, etc.), referindu-se la disfuncționalitățile generalizate ale întregului sistem al calității în construcții din România.
Articolul nu analizează factorii implicați în producția, distribuția, evaluarea tehnică și/sau agrementarea produselor pentru construcții, elaborarea și completarea normelor și normativelor tehnice, utilizare și post-utilizarea construcțiilor, limitându-se doar la factorii implicați direct în proiectarea și executarea construcțiilor și instalațiilor aferente acestora.
De asemenea, acest articol nu ia în considerare așa numiții „auditori energetici pentru clădiri“, o categorie inutilă creată artificial pentru satisfacerea unor interese financiare ale unor grupuri de interese și mai puțin competența, având în vedere că legislația în vigoare a prevăzut deja experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală economie de energie și izolare termică, care, sper că toată lumea este de acord că, având în vedere condițiile minime de atestare (minim 12 ani experiență) pot fi considerați la un nivel de competență mult mai ridicat decât niște persoane care se prezintă la atestare doar pe baza unei binecuvântări dată de, în mod paradoxal, organizatorul (?!?) unui curs la kilogram (80 de ore) organizat strict din rațiuni financiare.
Art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 republicată
Pentru obținerea unor construcții de calitate sunt obligatorii realizarea și menținerea, pe întreaga durată de existență a construcțiilor, a următoarelor cerințe fundamentale aplicabile:
a) rezistență mecanică și stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate și mediu înconjurător;
d) siguranță și accesibilitate în exploatare;
e) protecție împotriva zgomotului;
f) economie de energie și izolare termică;
g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.
Astfel, prin conlucrarea factorilor implicați, luând în considerare prevederile legale de mai sus, se poate identifica clar trasabilitatea implementării sistemului calității în fiecare etapă a realizării construcțiilor, aspect concretizat în Cartea Construcției.
Acest proces se desfășoară în toate fazele sale (proiectare și execuție) printr-un mecanism simplu:
Realizare → Verificare
În funcție de stadiul construcției, pot fi identificate doar 2 cazuri:
Cazul I - construcție nouă
Etapa 1 (proiectant → verificator de proiecte atestat)
Faza 1 – Realizare proiecte
În baza temei de proiectare emisă de investitor se vor realiza proiectele pe specialități și vor fi supuse controlului de calitate prin prezentarea lor la verificatori de proiecte la toate cerințele fundamentale prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 republicată.
Faza 2 – Verificare proiecte
Proiectele care vor respecta toate cerințele fundamentale obligatorii se vor prezenta verificatorilor de proiecte atestați (angajați ai investitorului).
Art. 2 lit. a) din Regulament
verificator de proiecte – specialist cu activitate în construcții atestat în unul sau mai multe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, care efectuează verificarea proiectelor în ceea ce privește respectarea reglementărilor tehnice și cerințelor fundamentale aplicabile prevăzute de lege
Din păcate, deși prevederile legale sunt mai mult decât clare cu privire la obligativitatea verificării la toate cerințele fundamentale, în România decizia cerințelor la care se va verifica un proiect nu aparține, așa cum prevede legea, proiectantului, marea majoritate a acestora fiind interesați mai mult de partea comercială și disponibilitatea achitării verificărilor de către investitor cu riscul pierderii contractului cu investitorul.
Această decizie este luată arbitrar de funcționari publici de prin primării, agenții și/sau inspectorate, probabil în funcție de ce visat cu o seară înainte sau ce au mâncat la micul dejun, motiv pentru care în mileniul 3 se edifică construcții cu un nivel de calitate sub ceea ce se făcea în secolul trecut.
Probabil că nu sunt singurul verificator căruia i s-au prezentat la verificare proiecte de blocuri, de exemplu, cu solicitarea de restaurant „Am dori o verificare B1 și D1 vă rog că așa ne-au solicitat de la Primărie“. Asta fără a mai vorbi de neînțelegerea evidentă a importanței calității în construcții, că până la urmă nu e grija dezovoltatorului că se împiedică locatarii sau că se aud zgomotele de împerechere din dormitorul vecinului. Dezvoltatorul și-a luat banul deja de la fraieri.
„Ooo, așa mult pentru o ștampilă?“ întreabă investitorul din Maybach.
„Nu, așa puțin raportat la valoarea investiției și a celor minim 8 ani de muncă, studiu și nervi ca să existe ștampila.“ îi răspund.
„La București verificăm la toate cerințele de arhitectură cu banii ăștia!“
„Ia-ți cotețu’ de Maybach de aici și plimbă-l la București la ștampilatori.“ este ultimul sfat gratuit pe care-l dau deja aproape automat „sărmanilor dezvoltatori“ cu Maybach.
Da, există și verificatori care nu merită să se numească verificatori, fiind doar ștampilatori la prețuri de dumping, iar în loc de Maybach se poate citi orice tip de mașină de lux, înțelegeți ideea.
Etapa 2 (Responsabil tehnic cu execuția atestat → diriginte de șantier atestat)
Faza 3 – Realizare lucrări
În baza proiectelor verificate de verificatori de proiecte atestați se demarează execuția lucrărilor, asigurarea calității lucrărilor fiind în sarcina responsabilulilor tehnici cu execuția atestat (angajați ai antreprenorului de construcții-montaj).
Art. 2 lit. c) din Regulament
responsabil tehnic cu execuția – specialist cu activitate în construcții autorizat, cu atribuții privind asigurarea calității execuției lucrărilor de construcții pe care le coordonează, din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul procesului de execuție;
Faza 4 – Verificare lucrări
Verificarea asigurării calității lucrărilor executate se face de către diriginți de șantier atestați (angajați ai investitorului).
Art. 2 lit. c) din Regulament
diriginte de șantier – specialist cu activitate în construcții autorizat, cu atribuții privind verificarea execuției corecte a lucrărilor de construcții, în conformitate cu documentațiile tehnice/documentațiile tehnico-economice aferente.
Dacă în cadrul fazelor de proiectare, realizarea și verificarea se face integral înaintea începerii lucrărilor (nu se vor începe lucrările de construcții-montaj decât în momentul în care s-au finalizat integral proiectarea și verificarea), în cazul fazelor de execuție, acestea se repetă pentru fiecare categorie de lucrări până la finalizarea integrală a construcției, moment materializat în procesul verbal de recepție finală.
În cazul în care, pe parcursul execuției, apar modificări ale proiectului inițial din motive obiective (e.g. funcționalitate, impedimente tehnice neprevăzute, etc.), cele 4 faze de implementare și verificare a calității se repetă exact la fel, tratând doar zonele afectate de modificării, fără afectarea restului construcției.
NOTĂ: Prin sintagma “angajați ai…” utilizată mai sus cu privire la statul specialiștilor în construcții atestați se referă atât la angajarea efectivă, cât și la orice altă formă de colaborare contractuală.
Cazul II - construcție existentă
Art. 18 alin. (2) din Legea nr. 10/1995 republicată
Intervențiile la construcțiile existente se referă la lucrări de construire, reconstruire, desființare parțială, consolidare, reparație, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, reabilitare termică, creștere a performanței energetice, renovare, renovare majoră sau complexă, după caz, schimbare de destinație, protejare, restaurare, conservare, desființare totală. Acestea se efectuează în baza unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat (…)
Deși prevederile de mai sus sunt foarte clare, funcționarii publici, care, așa cum stabilit anterior, sunt cei care decid de facto cum se aplică sistemul calității în construcții în România fără a avea, în mod evident, competența să o facă.
Acești funcționari, fie că sunt de la primării, consilii județene, agenții de mediu și/sau cultură, ISU sau ISC perpetuează un status quo definit de incompetența generalizată, instigarea funcționarilor la încălcarea legii de către superiori și proiectanți timorați în fața acestor funcționari, cel mai probabil din lipsa încrederii în capacitățile lor de a concepe proiecte de calitate și/sau a presiunii costurilor impuse de „săracii investitori cu Maybach“.
Ca să nu fie niciun fel de confuzii cu privire la afirmațiile de mai sus, voi argumenta.
incompetență generalizată – STUDIU DE CAZ
instigarea funcționarilor la încălcarea legii de către superiori – pct. 1.4. din Precizările nesecrete IGSU nr. 91184/20.01.2023
în situația în care, în mod justificat, nu pot fi respectate prevederile reglementărilor tehnice de proiectare , pentru intervențiile la construcțiile existente experții tehnici atestați M.D.L.P.A. au obligația să stabilească măsuri compensatorii de conformare a construcției la cerința „securitate la incendiu“. Măsurile compensatorii propuse prin scenariile de securitate la incendiu pot constitui motiv de respingere a cererilor de emitere a avizelor și autorizațiilor în condițiile în care specialiștii din cadrul structurilor de avizare autorizare județene sau ISU B-If constată că nu vizează îmbunătățirea criteriilor care nu pot fi respectate
proiectanți timorați – uitați-vă în oglindă sau vorbiți cu ei, după caz
Dar să revenim la subiect. Ce este un expert?
Expert – Persoană care posedă cunoștințe temeinice și experiență într-un anumit domeniu
– sursa dexonline
Ce este un expert tehnic atestat?
Art. 2 lit. b) din Regulament
Expert tehnic – specialist cu activitate în construcții atestat în unul sau mai multe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, care efectuează expertiza tehnică a construcțiilor, a execuției lucrărilor de construcții și, în situațiile prevăzute de lege, efectuează expertizarea tehnică a proiectelor;
Ce face un expert tehnic atestat?
Art. 9 din Regulament
(1) Expertizarea tehnică a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor, denumită în continuare expertizare tehnică, este o activitate complexă care cuprinde, după caz, încercări, relevee, analize și evaluări, necesare determinării stării tehnice a unei construcții existente sau nefinalizate, a modului în care au fost executate lucrările de construcție sau a modului în care un proiect respectă reglementările tehnice în vederea asigurării cerințelor fundamentale aplicabile prevăzute de lege.
(2) Expertizarea tehnică se poate realiza și în următoarele situații:
a) intervenții la construcții existente;
b) în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate factorilor naturali sau antropici sau activităților tehnologice, în vederea evaluării stării tehnice a construcțiilor avariate;
c) la solicitarea autorității contractante sau a beneficiarului privind proiectul/proiectele sau execuția lucrărilor și a construcțiilor;
d) pentru evaluarea construcțiilor existente la acțiuni seismice și, după caz, stabilirea de măsuri de intervenție;
e) în vederea determinării calității tehnice a unor proiecte.
Expertul tehnic este singurul specialist atestat în construcții care are competențe atât în proiectare, cât și în execuție, aspect oarecum firesc, având în vedere experiența minimă de 12 ani pentru eligibilitate a atestării, precum și gradul cel mai ridicat de dificultate a examinării.
La o construcție existentă, în mod evident, nu mai poate fi realizat controlul de calitate al lucrărilor de către dirigintele de șantier, având în vedere că verificarea calității se face pe faze de execuție, iar la construcțiile existente aceste faze sunt încheiate, caz în care singura persoană în măsură să stabilească modului în care au fost executate lucrările de construcție este expertul tehnic atestat.
În privința exercitării controlului de calitate în procesul de proiectare, legiuitorul incompetent, cam ca în orice domeniu pe care-l reglementează (uitați-vă că cam ce exemplare populează funcțiile de decizie din ministere și Parlamentul României ca să înțelegeți mai bine la ce mă refer), a suprapus atribuțiile verificatorului peste cele ale expertului în cazul construcțiilor existente.
Art. 7 alin. (1) lit. c) și lit. g) din Regulament
Verificatorul de proiecte îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții potrivit domeniului/ domeniilor și/sau subdomeniului/subdomeniilor de construcții și/sau specialității/specialităților pentru instalațiile aferente construcțiilor pentru care a fost atestat:
c) verifică în cazul intervențiilor la construcții existente: documentația de avizare a lucrărilor de intervenții, proiectul pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor și proiectul tehnic de execuție, respectiv piesele scrise dintre care fac parte, nelimitativ, memoriul tehnic general, breviare de calcul, caiete de sarcini, instrucțiuni tehnice de execuție și/sau exploatare, programul de control al calității execuției lucrărilor de construcții și piesele desenate, inclusiv detaliile de execuție elaborate pe baza expertizei tehnice a construcțiilor existente și, după caz, a studiilor, auditului ori analizelor de specialitate în raport cu specificul investiției, după caz
g) semnează și ștampilează documentațiile verificate dacă acestea sunt corespunzătoare din punctul de vedere al cerințelor stabilite în lege
Art. 12 alin. (4) din Regulament
Expertul tehnic verifică, semnează și ștampilează documentațiile tehnice, în toate fazele de elaborare ale acestora, în domeniile/subdomeniile de construcții și specialitățile de instalații pentru care este atestat și a întocmit expertiza tehnică, pentru confirmarea conformității acestora cu raportul de expertiză tehnică.
Același legiuitor a cărui competență se auto-descalifică, precizează la art. 13 alin. (1) din Legea 10 că „Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica și ștampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică.“
Pentru lucrările existente, nici nu este relevant atâta vreme cât expertul exercită de facto, în mod legal, atribuțiile tuturor celorlalți factori.
În mod logic, pe un proiect NU ar trebui să se regăsească NICIODATĂ simultan o ștampilă de expert și una de verificator pentru aceeași cerință fundamentală! Este pur și simplu redundant, inutil și costisitor fără a aduce plus valoare pentru nimeni.
Dar logica și bunul simț nu au fost niciodată atuurile sistemului calității în construcții din România…
Pentru mai multe informații puteți accesa Ghidul de avizare/autorizare, iar pentru analizarea personalizată a unui obiectiv de investiții, nu ezitați să ne contactați telefonic sau prin WhatsApp la numărul 0736 692 562, accesând formularul de contact sau să ne transmiteți datele generale prin intermediul formularului de evaluare gratuită.
